Efectele recesiunii asupra economiei românești
Florian Libocor a declarat că se așteaptă la o contracție a economiei românești de până la 0,6% din PIB în 2023, cu o continuare a scăderii de peste 2% în 2024. El a subliniat importanța analizării diversilor indicatori economici, precum consumul, variația stocurilor, prețurile, industria și agricultura, pentru a înțelege impactul recesiunii. Libocor a specificat că recesiunea nu trebuie privită ca un proces negativ, ci ca un mecanism natural al ciclului economic, care poate conduce la întremare.
Schimbările fiscale și impactul acestora
Libocor a criticat majorarea cotei de TVA, considerând că nu a adus venituri suplimentare semnificative, ci doar efecte întârziate ale unei colectări mai eficiente. El a menționat că eforturile fiscale actuale au o limită până în 2026, după care economia ar putea intra într-o fază de creștere, dar a subliniat că această limită este nerealistă.
Perspectivele economice conform specialiștilor
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a menționat o scădere a consumului, creșterea șomajului și a insolvențelor, caracteristici ale unei recesiuni. El a estimat o contracție economică ușoară de sub 1% pentru acest an, cu șanse reduse de relansare economică din cauza politicilor fiscale și a deficitului.
În contrast, Mateusz Dadej de la Coface a oferit o estimare mai optimistă, previzionând o creștere de 0,5% pentru România în 2023 și de 1,2% în 2024. Această estimare plasează România printre cele mai anemice economii din regiune, cu creșteri inferioare celor din Ungaria și Bulgaria.
Concluzie
Recesiunea economică anticipată în România, împreună cu schimbările fiscale și scăderea consumului, indică o perioadă provocatoare pentru economia națională, cu implicații importante asupra creșterii viitoare și stabilității economice.
