Deficitul și Prosperitatea Economică
Ministrul de Finanțe a declarat că deficitul bugetar nu mai poate garanta prosperitatea economică a României, subliniind necesitatea unei schimbări de paradigmă în modelul de creștere economică. România a înregistrat, în ultimele două decenii, o convergență a veniturilor, dar aceasta a fost însoțită de dezechilibre macroeconomice tot mai pronunțate și de disparități regionale.
Contextul Economic Actual
În 2025, România a avut un ritm de creștere de 0,6% și a intrat în recesiune tehnică în a doua parte a anului, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la viitorul economic al țării. Ministrul a afirmat că ceea ce traversează România nu este o criză, ci o consecință anticipată a unei corecții necesare a modelului economic bazat pe consum și deficit fiscal.
Consolidarea Fiscală și Obiectivele pe Termen Mediu
Ministrul a evidențiat efortul de consolidare fiscală din 2025 și 2026, descris ca fiind cel mai ambițios din istoria postaderării României. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, iar investițiile publice au fost protejate.
Obiectivul este de a reduce deficitul la 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. Consolidarea fiscală este considerată un mijloc de a construi un model de creștere bazat pe competitivitate și productivitate.
Pachetul de Relansare Economică
Ministrul a menționat un pachet de relansare economică recent adoptat, care include un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de peste 200 de milioane de euro, combinând granturi, credite fiscale și garanții de stat. Anvelopa totală pentru programele de sprijin până în 2032 este de 5 miliarde de euro, vizând șapte sectoare prioritare, inclusiv tehnologia și apărarea.
Printre măsuri se numără un credit fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare, precum și un sprijin dedicat IMM-urilor inovatoare prin granturi și deduceri fiscale pentru tehnologiile de frontieră.
Finanțarea și Digitalizarea
Pentru a sprijini investițiile, a fost introdusă amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026, un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi și bonificații pentru plata la termen a obligațiilor fiscale. De asemenea, au fost implementate măsuri pentru dezvoltarea pieței de capital locale și sprijinirea proiectelor în parteneriat public-privat.
Agenda de Reformă și Impactul European
Ministrul a subliniat că agenda de reformă se aliniază cu dezbaterile europene, având în vedere deficitul de inovare și necesitatea unei piețe unice digitale complete. România intenționează să contribuie la o Europă mai competitivă și rezilientă, prioritizând investițiile și maximizând absorbția fondurilor europene.
În concluzie, România își propune să îmbunătățească modelul de creștere economică printr-o abordare bazată pe competitivitate și productivitate, în contextul unor condiții economice și geopolitice tot mai restrictive.
