Riscul de pierdere a potențialului comercial al României
Un raport al Băncii Mondiale arată că România ar putea să își crească comerțul internațional cu 28% dacă și-ar gestiona mai eficient resursele, inclusiv capitalul, activele fizice și forța de muncă. Problema principală, conform lect. univ. dr. Sergiu Delcea de la Universitatea din București, este că România exportă preponderent bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablaje auto și produse agricole brute, rămânând astfel blocată în segmente inferioare ale lanțurilor globale de valoare.
Deficitul de integrare comercială
Raportul Băncii Mondiale analizează cât ar putea să exporte și să importe o țară în funcție de dimensiunea economiei, poziția geografică și accesul la piețele globale. În cazul României, deficitul de integrare comercială este estimat la 28% din volumul total al comerțului actual. Aceasta înseamnă că aproape o treime din comerțul pe care l-ar putea realiza lipsește, fie din cauza faptului că bunurile produse intern nu ajung pe piețele externe, fie că importurile, în special tehnologie și componente complexe, nu sunt integrate în lanțurile interne de producție.
În contrast, Polonia are un „comerț lipsă” de 19%, ceea ce sugerează că, deși se confruntă cu provocări similare, a reușit să se integreze mai bine în piețele internaționale. Exportatorii din România, deși reprezintă o proporție mică din numărul total de firme, contribuie semnificativ la valoarea adăugată, investiții și ocuparea forței de muncă. Un deficit de 28% în comerț se traduce prin mai puține firme conectate la piețele externe, productivitate scăzută și salarii mai mici.
Provocările productivității
Mesajul central al raportului este că problema nu mai este lipsa de capital, ci productivitatea. La nivelul Europei și Asiei Centrale, un lucrător utilizează aproximativ 60% din capitalul unui lucrător din economiile avansate, dar eficiența utilizării acestuia este doar de 62% din nivelul înregistrat în Statele Unite. Astfel, alocarea deficitară a resurselor în sectoare cu productivitate scăzută este principalul factor care afectează potențialul de creștere al României. Banca Mondială estimează că, prin alocarea mai eficientă a resurselor, România ar putea să obțină o creștere a productivității de peste 20%.
Profilul exporturilor românești
Sergiu Delcea subliniază că dezbaterea publică a fost adesea blocată în clișeul „nu producem nimic”. Potrivit acestuia, proporția de exporturi manufacturiere a crescut, dar problema constă în profilul acestora. România exportă bunuri cu valoare adăugată mică, inclusiv produse agricole brute, și importă produse procesate cu valoare mare. De asemenea, pe segmentul tehnologic, România nu reușește să exporte suficiente bunuri sofisticate și hardware complex.
Dependența de capitalul străin
Raportul Băncii Mondiale subliniază că încetinirea productivității în regiune coincide cu un ritm mai lent al reformelor și cu distorsiuni de piață, inclusiv o dependență disproporționată de capitalul străin. Delcea observă că această dependență a devenit o scuză pentru a nu investi suficient în capitalul local. România a atras investiții prin facilități fiscale și legislație permisivă, dar această strategie a lăsat-o vulnerabilă în fața crizelor externe.
Oportunități prin nearshoring
Un aspect pozitiv evidențiat de raport este oportunitatea de a beneficia de reorientarea companiilor către lanțuri valorice mai apropiate, ca urmare a lecțiilor învățate din crizele recente. România, având o poziție geografică favorabilă și fiind parte a Uniunii Europene, poate profita de această tendință, dar trebuie să acționeze rapid pentru a clarifica oferta sa.
Reforme necesare pentru schimbare
Banca Mondială sugerează un nou impuls al reformelor în domeniile comerțului, investițiilor, digitalizării, eficienței și competențelor. Delcea propune o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin, sprijin pentru IMM-uri și condiționări mai dure pentru investițiile străine directe, inclusiv cerințe de transfer tehnologic și programe de training.
Impactul asupra salariilor și economiei
Estimările sugerează că, dacă România ar reuși să acopere gap-ul de 28% în comerț, creșterea salariilor ar putea varia între 5-15%. Această creștere ar fi reală, nu bazată pe inflație, și ar conduce la o economie mai diversificată și conectată la lanțurile de valoare globale, reducând astfel vulnerabilitatea la șocurile externe.
Concluzie
Dacă România nu își reformează modelul economic și nu își valorifică potențialul comercial, riscă să rămână blocată într-un model bazat pe produse cu valoare adăugată mică și dependență de capital străin, afectând astfel salariile și nivelul de trai al cetățenilor săi.
