Datoria externă a României în 2025
Luna iulie 2025 a adus o creștere alarmantă a datoriei externe totale a României, care a crescut cu 8 miliarde de euro, atingând un total de 220,2 miliarde de euro. Această creștere face parte dintr-un trend mai amplu, înregistrându-se o creștere de 15,3 miliarde de euro în perioada ianuarie – iulie 2025.
Factori determinanți ai creșterii datoriei externe
Creșterea datoriei externe este rezultatul emisiunilor masive de obligațiuni externe și al împrumuturilor contractate de stat pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei scadente. La finele lunii iulie 2024, datoria externă totală era de aproximativ 180,1 miliarde de euro, ceea ce reprezenta o creștere de 8,3% față de sfârșitul anului 2023. În această lună, datoria pe termen lung a crescut cu peste 9 miliarde de euro.
Contribuția administrației publice și a sectorului privat
Administrația publică a avut o contribuție semnificativă la creșterea datoriei externe, adăugând 13,4 miliarde de euro, iar datoria a crescut de la 107,4 miliarde la 120,8 miliarde de euro. Cele 13,4 miliarde de euro includ aproape 11 miliarde de euro din titluri de datorie. Programul de finanțare prin euroobligațiuni a fost extins, Guvernul având un necesar de finanțare externă estimat la 13 miliarde de euro pentru 2025.
Companiile private au atras, de asemenea, împrumuturi externe, contribuind cu 2,4 miliarde de euro la datoria externă, în principal prin credite comerciale și avansuri.
Impactul sectorului bancar
Sectorul bancar a contribuit cu 0,5 miliarde de euro la datoria externă a băncilor comerciale, prin atragerea de numerar și depozite de la nerezidenți pentru susținerea lichidității. În contrast, datoria externă a BNR a scăzut de la 4,5 miliarde la 3,2 miliarde de euro, datorită reducerii poziției la drepturile speciale de tragere către FMI.
Serviciul datoriei externe
În perioada ianuarie – iulie 2025, serviciul datoriei externe a fost de 53,2 miliarde de euro, aproape dublu față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 14,6%, indicând o gestionare mai eficientă a reînnoirilor și maturităților.
Rezervele valutare și concluzii
Rezervele valutare acoperă 100,4% din datoria externă pe termen scurt, menținând un buffer de siguranță în fața volatilității financiare. Creșterea continuă a datoriei externe ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare pe termen lung pentru România.
