Interdicția permanentă asupra gazelor rusești
Uniunea Europeană a implementat o interdicție permanentă asupra importurilor de gaze rusești, considerată de comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, un pas ireversibil. Această măsură va rămâne în vigoare indiferent de orice acord de pace viitor cu Moscova, marcând un punct de cotitură în politica energetică europeană.
Legislația și implementarea interdicției
Noul cadru legislativ este integrat în legislația UE, nefiind legat de războiul din Ucraina și nefiind supus reînnoirilor semestriale. Aceasta înseamnă că orice revocare a interdicției ar necesita o nouă propunere din partea Comisiei și aprobarea politică la nivelul UE. Importurile de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de GNL, vor fi eliminate complet până în septembrie 2027, iar contractele pe termen scurt vor fi reziliate în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legislației.
Reducerea dependenței de gazul rusesc
Deși dependența de gazul rusesc a scăzut semnificativ, de la aproximativ 45% în 2022 la 10-13% în prezent, UE continuă să cheltuie peste 1 miliard de euro pe lună pentru gazul din Rusia. Comisia Europeană își propune să elimine această povară, având în vedere utilizarea energiei ca armă și șantajul împotriva statelor membre.
Controale și sancțiuni
Comisia va institui controale mai stricte pentru a preveni evitarea interdicțiilor, precum și sancțiuni pentru companiile sau statele care încalcă regulile. Scopul este să se clarifice mesajul că gazul rusesc nu mai este o opțiune, ci o cale închisă.
Diversificarea surselor de aprovizionare
Comisia subliniază că nu se urmărește înlocuirea unei dependențe de combustibili fosili cu alta. Din februarie 2022, consumul de gaze al UE a scăzut cu aproximativ 15-16 miliarde de metri cubi pe an, iar diversificarea aprovizionării include colaborări cu SUA, Canada, Qatar, Norvegia și România. Mesajul lui Jørgensen este că diversificarea este un proces continuu.
Obiective pe termen lung
Obiectivul pe termen lung al UE este de a crea o piață a gazelor mai mică, bazată pe energii regenerabile, electrificare și eficiență. Producerea unei cantități mai mari de energie din surse regenerabile este văzută ca o necesitate climatică și o strategie de competitivitate și securitate, dat fiind că UE importă anual combustibili fosili în valoare de aproximativ 400 de miliarde de euro.
Provocări și oportunități pentru România
Pentru România, care se află atât în postura de producător de gaze, cât și ca potențial hub regional, provocarea constă în gestionarea tranziției către un sistem energetic diferit, asigurându-se în același timp securitatea aprovizionării pe termen scurt.
Concluzie
Interdicția asupra importurilor de gaze din Rusia reprezintă o schimbare radicală în politica energetică a Uniunii Europene, având implicații semnificative pentru securitatea energetică și strategia de diversificare a resurselor.
