Criza apei din Prahova și Dâmbovița
Pierderile economice cauzate de criza apei din județele Prahova și Dâmbovița depășesc 3 milioane de euro pe zi, în principal din oprirea parțială a centralei electrice Brazi și din perturbarea activităților economice locale. Aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă și menajeră din cauza golirii barajului Paltinu și a unor lucrări urgente la rețeaua de alimentare.
Impactul asupra centralei electrice Brazi
Centrala electrică Brazi, deținută de OMV Petrom, cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate, a fost nevoită să oprească o parte dintre unități din cauza debitului insuficient de apă. Estimarea arată că oprirea a circa 800 MW generează un deficit de aproximativ 19.200 MWh pe zi, ceea ce se traduce prin pierderi de circa 2,88 milioane de euro pe zi. Impactul real poate fi chiar mai mare, deoarece deficitul trebuie compensat prin surse mai scumpe sau prin importuri.
Costurile suplimentare pentru populație
Cei 100.000 de locuitori afectați sunt distribuiți în aproximativ 40.000 de gospodării, majoritatea în județul Prahova. Estimând un cost mediu suplimentar de 3 euro pe zi pentru aprovizionarea cu apă potabilă și igienă, se ajunge la un total de 120.000 de euro pe zi. Această estimare nu include cheltuielile autorităților sau costurile generate în spitale, școli sau în sectorul HoReCa.
Pierderi economice indirecte
Pierderile economice indirecte sunt estimate pe baza PIB-ului pe cap de locuitor din cele două județe, cu un impact mediu de 39,40 euro pe zi per persoană. Dacă se consideră o perturbare de 1% din activitatea economică zilnică, pierderile ar putea ajunge la 39.400 de euro pe zi, iar într-un scenariu moderat, de 5%, pagubele ar putea atinge 197.000 de euro pe zi. În sectoare foarte dependente de apă, aceste pierderi pot fi chiar mai semnificative.
Recomandări pentru prevenirea crizelor viitoare
În contextul crizei apei, se subliniază necesitatea urgentă de investiții în infrastructura de apă, inclusiv modernizarea rețelelor de alimentare, instalarea rezervoarelor tampon, digitalizarea managementului barajelor, crearea planurilor de continuitate și evaluările post-criză. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce riscurile și a proteja activele esențiale.
Concluzie
Criza apei din Prahova și Dâmbovița evidențiază interdependența infrastructurii de utilități cu industriile locale și sectorul energetic, având un impact economic semnificativ care necesită acțiuni imediate pentru prevenirea unor evenimente similare în viitor.
