Inflația în România: o provocare economică majoră
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în contextul unei economii vizibil încetinite și al unui consum în retragere. Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) și economist, a explicat motivele pentru care Banca Centrală menține dobânda-cheie la 6,5%. El a avertizat că inflația actuală este generată în principal de factori administrativi, nu monetari, subliniind că inflația reprezintă o amenințare economică serioasă pentru bunăstarea națiunilor.
Impactul inflației asupra românilor
Marinescu a subliniat că inflația nu afectează toți românii în mod egal. Cei care au economii observă cum acestea se erodează din cauza scăderii puterii de cumpărare, în timp ce cei îndatorați pot simți un oarecare confort. Totuși, pe termen lung, inflația afectează planurile de investiții și încetinește dezvoltarea. Inflația anuală a atins 9,9% în august și septembrie, scăzând ușor la 9,8% în octombrie, iar BNR se așteaptă ca acest nivel ridicat să persiste în lunile următoare, cu o scădere semnificativă abia în 2026.
Factorii care contribuie la inflație
Viceguvernatorul a explicat că recentul salt al inflației are în principal cauze administrative, precum scumpirea energiei electrice, majorarea taxelor indirecte și reacțiile comercianților. Aproape jumătate din inflația actuală este legată direct de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.
Politica monetară a BNR
BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% în 2025, iar Marinescu a respins ideea că banca ar acționa cu ezitare. El a argumentat că o majorare a dobânzii ar fi nejustificată în prezent, deoarece puseul de prețuri este temporar. O reducere a dobânzii ar putea compromite credibilitatea BNR și așteptările de inflație.
Starea economiei românești
Analizele BNR arată o scădere a cererii în economia României începând din 2025, cu semnale alarmante: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august, serviciile de piață cu 7,3%, iar industria cu 1,9% în T3. De asemenea, câștigul salarial a scăzut cu 5%. În acest context, o înăsprire a politicii monetare ar putea restrânge și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor.
Teoria cantitativă a banilor și inflația
Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor, conform căreia inflația este un fenomen monetar pe termen lung. Aceasta susține că inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Politicile monetare moderne vizează stabilitatea prețurilor prin controlul dobânzilor și lichidității.
Proiecții pentru viitor
BNR estimează o scădere abruptă a inflației cu aproximativ 5 puncte procentuale la jumătatea lui 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale actuale se diminuează. Relaxarea politicii monetare va fi luată în considerare doar după o scădere durabilă a inflației. Marinescu a comparat politica monetară cu manevrarea unei nave mari, subliniind importanța deciziilor calibrate pentru a evita șocuri economice.
Ajustarea fiscală necesară
Marinescu a subliniat că ajustarea fiscală este esențială pentru menținerea ratingului de credit al României și pentru dezvoltarea sustenabilă. Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, iar instituțiile internaționale au evaluat pozitiv direcția în care se îndreaptă România, dar este necesar să se mențină un ritm constant al reformelor. BNR va continua să monitorizeze economia și să aștepte dovezi clare de scădere a inflației înainte de a reduce dobânda-cheie.
În concluzie, inflația rămâne un pericol economic semnificativ pentru România, iar gestionarea acesteia prin politici monetare adecvate este crucială pentru stabilitatea economică și bunăstarea cetățenilor.
