Contextul economic global
Economia globală se află într-o perioadă de ajustări profunde, influențată de efectele pandemiei, ale războiului, crizei energetice și noilor tensiuni din Orientul Mijlociu. Acești factori amplifică volatilitatea pe piețele internaționale, conform lui Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Deși România beneficiază de anumite avantaje structurale, semnalele de la începutul anului 2026 sunt îngrijorătoare, iar procesul de scădere a inflației va fi lent și dificil de anticipat.
Tensiunile din Orientul Mijlociu
Marinescu a explicat că noile conflicte din Orientul Mijlociu generează „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului. Aceste șocuri energetice nu se transmit imediat în economie, ci prin mai multe canale și în etape diferite, afectând inițial costurile de transport, iar ulterior costurile de producție și așteptările inflaționiste.
Starea economiei românești
România are unele elemente de reziliență, fiind mai puțin dependentă energetic decât alte state din Uniunea Europeană. Aproximativ 30% din necesarul de energie a fost acoperit din importuri, un nivel comparabil cu cel din Suedia și mult sub cel din alte state din regiune. De asemenea, România se poziționează mai bine și în ceea ce privește intensitatea energetică, pe fondul transformărilor structurale ale economiei.
Semnale negative pentru 2026
În ciuda creșterii economice din 2025, începutul anului 2026 aduce evoluții negative. Industria a scăzut cu 3,9% în ianuarie, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%. Există semnale îngrijorătoare legate de restructurări și disponibilizări în rândul unor companii importante, precum Dacia și Azomureș. Totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică, depășind consumul.
Provocările inflației
Inflația rămâne o provocare majoră pentru România, fiind influențată în special de factori externi, precum prețurile la combustibili și alimente neprocesate. Marinescu estimează că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. Procesul de dezinflație nu va fi liniar, iar politica monetară trebuie să fie atent calibrată pentru a evita reacții prea dure sau prea relaxate.
Situația finanțelor publice
Viceguvernatorul BNR a semnalat problemele financiare, cu cheltuieli de aproximativ 3% din PIB alocate dobânzilor, aproape jumătate din deficitul bugetar estimat la 6,2% din PIB. Tensiunile globale pot genera riscuri suplimentare pentru finanțele publice, crescând costurile de împrumut și afectând cursul valutar. Reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate, realizabilă prin disciplină fiscal-bugetară și o gestionare atentă a datoriei publice.
Concluzie
România se confruntă cu o serie de provocări economice pe fondul instabilității globale, iar gestionarea inflației și a finanțelor publice va necesita măsuri strategice și coordonate pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
