Decizia CCR privind excluderea din licitații
Curtea Constituțională a României a hotărât, miercuri, că excluderea unui operator economic dintr-o procedură de achiziție publică exclusiv pe baza existenței unei anchete penale, fără o condamnare definitivă, este neconstituțională. Judecătorii au stabilit că o astfel de măsură încalcă prezumția de nevinovăție și drepturile fundamentale garantate de Constituție.
Motivarea Curții
Decizia se referă la articolul 81 alineatul (4) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, care permitea eliminarea automată a unei firme din procedura de atribuire a contractelor pe baza unei investigații penale. Curtea a subliniat că legea trata simpla suspiciune ca pe o vinovăție, sancționând operatorul economic înainte ca justiția să decidă asupra faptei sale.
Principiul egalității în drepturi
Judecătorii au evidențiat că abordarea legislativă încalcă principiul egalității, deoarece firmele aflate în situații similare erau tratate diferit, fără criterii obiective. De asemenea, a fost subliniată ideea că autoritatea contractantă nu poate înlocui instanța în evaluarea vinovăției, ceea ce face ca excluderea să fie automată și disproporționată.
Decizii anterioare și context european
Curtea Constituțională a menționat că prevederile neconstituționale sunt similare cu cele din Legea achizițiilor publice, eliminate printr-o decizie din 2018, când statul a fost interzis să excludă firme din proceduri publice fără o condamnare definitivă. Judecătorii au subliniat că soluția legislativă din România depășea cadrul stabilit de Directiva 2014/23/UE, care permite excluderea obligatorie doar în caz de condamnare definitivă, iar în alte situații este necesară o evaluare clară și motivată.
Concluzie
Decizia CCR reafirmă importanța respectării prezumției de nevinovăție în procesul de achiziții publice, având implicații semnificative asupra legislației românești și asupra modului în care sunt gestionate licitațiile în contextul anchetelor penale.
