Decizia CCR privind excluderea firmelor din achiziții
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu unanimitate de voturi, că excluderea unei firme din procesul de achiziție pe baza unei investigații penale este neconstituțională. Aceasta a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 81 alin. (4) din Legea 100/2016, care reglementează concesiunile de lucrări și servicii.
Incompatibilitatea cu principiile constituționale
CCR a stabilit că normele criticate, care permiteau excluderea operatorilor economici din procedura de atribuire a contractelor de concesiune doar pe baza existenței unei investigații judiciare, fără o hotărâre judecătorească de condamnare, contravin principiului egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție. De asemenea, acestea încalcă prezumția de nevinovăție, conform art. 23 alin. (11) din Constituție, și constituie o restrângere nejustificată a exercițiului unui drept, contrar art. 53 din Constituție.
Argumentele CCR
Printre motivele invocate de instanța constituțională se numără:
- Dispozițiile art. 81 alin. (4) sunt identice cu cele stabilite ca fiind neconstituționale prin Decizia 738 din 20 noiembrie 2018, privind art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, care reglementează achizițiile publice.
- Excluderea unui operator economic din procedura de achiziție, doar pe baza unei investigații penale în curs, încalcă prezumția de nevinovăție.
- Textul permite autorității contractante să aprecieze anticipat o abatere profesională gravă, substituindu-se instanței penale sau autorității competente.
- Măsura operează automat, fără o analiză individualizată a faptelor, fără evaluarea gravității și fără posibilitatea de remediere, fiind astfel disproporționată.
- Soluția legislativă depășește cadrul Directivei 2014/23/UE, care condiționează excluderea obligatorie de existența unei condamnări definitive și impune evaluări motivate pentru excluderile facultative.
Concluzie
Decizia CCR subliniază importanța respectării principiului prezumției de nevinovăție în procesele de achiziție publică, având implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate contractele de concesiune în România.
