Costul energiei și relocarea producției
Dumitru Chisăliță, expert în economie, afirmă că Europa, deși nu este săracă în oameni, tehnologie sau capital, devine tot mai săracă în energie ieftină. Această situație nu este rezultatul unor resurse limitate, ci al unor decizii politice, în special prin taxarea masivă a carburantului, electricității și gazului. În acest context, România, la fel ca multe alte țări din UE, a transformat infrastructura energetică într-o sursă de venituri pentru buget, ceea ce afectează grav economia.
Efectele taxării asupra economiei
Conform lui Chisăliță, energia reprezintă între 20% și 50% din costurile anumitor industrii de bază. Taxarea ridicată a energiei nu doar că afectează investițiile, ci și prețurile finale ale produselor. Această abordare nu corectează piața, ci alungă capitalul, iar Europa începe să resimtă efectele prin relocări masive de producție în SUA, unde costul energiei este de câteva ori mai mic.
Impactul asupra costului vieții
Taxele pe carburant se reflectă în prețurile alimentelor și bunurilor, afectând în special persoanele care depind de transport pentru muncă sau care locuiesc în zone mai puțin accesibile. Chisăliță subliniază că acciza pe motorină este o taxă regresivă, lovind mai tare pe cei care muncesc fizic și pe clasa de mijloc.
Influența taxelor asupra inflației
Chisăliță susține că taxele pe motorină în România sunt de 4-6 ori mai mari decât în SUA, ceea ce contribuie la o formă de inflație structurală. Aceasta nu provine din lăcomie sau lipsă de ofertă, ci dintr-un sistem fiscal care scumpește artificial fiecare mișcare a bunurilor. Inflația din România este logistică, nu monetară, deoarece transportul este considerat un lux scump.
Strategia economică a României
România penalizează distanța și energia, ceea ce duce la o inflație care nu poate fi rezolvată prin creșterea dobânzilor. Aceasta nu este o problemă de cerere, ci de costuri structurale. Chisăliță menționează că România și multe alte țări europene au ales o abordare greșită, scumpind carburanții și energia de bază fără a reinvesti aceste fonduri în producția ieftină și curată.
Consecințele alegerilor economice
Chisăliță avertizează că nicio mare putere economică din istorie nu s-a construit pe energie scumpă. România riscă să rămână în stagnare economică, cu o industrie în declin, mai multe importuri și tensiuni sociale crescute. O economie nu poate fi verde dacă este mai întâi falimentară, iar energia nu este un viciu de taxat, ci fundația necesară pentru prosperitate.
Concluzie
Impactul acestor politici fiscale asupra economiei românești ar putea duce la o erodare continuă a competitivității industriale și a calității vieții, punând în pericol viitorul economic al țării.
