Provocările majore pentru România în 2026
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne constituie cel mai important risc pentru România, evaluat la un nivel ridicat. Instituțiile de credit estimează o probabilitate mare de apariție a acestui risc, cu un impact potențial semnificativ asupra sistemului financiar, considerându-l relativ greu de gestionat.
Deficitele gemene și vulnerabilitățile economice
Deficitele gemene (bugetar și de cont curent) și estimările privind o diminuare a creșterii PIB-ului sunt identificate ca principalele vulnerabilități economice ale României, având un impact asupra calității portofoliului de credite. Deși Guvernul a realizat progrese în consolidarea fiscal-bugetară, instituțiile de credit subliniază necesitatea continuității acestor eforturi pentru a stabiliza finanțele publice.
Securitatea cibernetică și inovația financiară
Riscurile asociate securității cibernetice și inovației financiare ocupă locul doi în clasamentul riscurilor. Probabilitatea de apariție a acestui risc este ridicată și în creștere, cu un impact potențial semnificativ și o gestionare dificilă. Amenințările cibernetice, tot mai frecvente, necesită implementarea rapidă a măsurilor de securitate, iar educația financiară a populației devine esențială în prevenirea fraudelor.
Cadrul legislativ și solvabilitatea sectorului bancar
Cadrul legislativ incert în domeniul financiar-bancar, care afectează solvabilitatea sectorului bancar, este identificat ca un alt risc sistemic. Recenta serie de măsuri fiscale și reglementările privind taxarea suplimentară creează incertitudine și dificultăți în planificarea pentru instituțiile bancare.
Riscurile de nerambursare și condițiile de piață
Riscul de nerambursare a creditelor de către sectorul neguvernamental este evaluat ca fiind ridicat, cu o probabilitate de apariție în creștere. Factori precum condițiile de piață, întârzierile încasărilor și majorarea costurilor pot afecta bonitatea companiilor, în special în sectorul agricol, unde seceta și concurența externă generează incertitudini.
Costul de finanțare și capacitatea de plată
Un alt risc ridicat este creșterea costului de finanțare, datorită majorării ratei dobânzii și deprecierii cursului de schimb, ceea ce afectează capacitatea de plată a debitorilor, în special a populației și IMM-urilor. Instituțiile de credit consideră acest risc relativ ușor de gestionat, deși probabilitatea sa a crescut.
Încrederea investitorilor și contextul geopolitic
Riscul asociat reducerii încrederii investitorilor în economiile emergente rămâne ridicat, cu perspective ușor îmbunătățite față de exercițiul anterior. Deși s-au realizat progrese în relațiile comerciale internaționale, incertitudinea privind politicile economice se menține, iar contextul geopolitic este marcat de tensiuni.
Evaluarea riscurilor în piața imobiliară
Riscurile legate de piața imobiliară rezidențială și comercială sunt evaluate la un nivel moderat. Deși prețurile locuințelor au crescut nominal, ajustate cu inflația, România este printre puținele țări europene cu dinamică real negativă. Piața imobiliară comercială a demonstrat o reziliență în prima parte a anului 2025.
Riscurile de lichiditate și impactul climatic
Riscul de lichiditate în sectorul bancar este evaluat ca fiind scăzut, cu o probabilitate de apariție redusă. În ceea ce privește riscul climatic, acesta a coborât pe lista riscurilor, fiind evaluat la un nivel minim.
Vulnerabilitățile expunerilor sectorului real
Instituțiile de credit au identificat companiile nefinanciare din categoria IMM-uri și persoanele fizice cu venituri reduse ca având o vulnerabilitate sporită în ceea ce privește riscul de nerambursare. Creșterea impozitelor și costurilor energetice va exercita presiuni asupra veniturilor disponibile.
Concluzie
Riscurile economice și financiare identificate pentru România în 2026 subliniază provocările semnificative cu care se confruntă țara, inclusiv deficitele gemene, riscurile cibernetice și incertitudinile legislative, toate având potențialul de a afecta grav stabilitatea economică și financiară.
