Inflația în scădere și riscuri economice considerabile
Corecția bugetară începută în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, va genera presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, conform Băncii Naționale a României (BNR). Aceasta a subliniat că incertitudinile persistă în legătură cu măsurile care vor fi adoptate pentru consolidarea bugetară, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.
Condiții economice și inflație
BNR a raportat o ușoară reducere a inflației, cu o rată anuală de 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu 9,88% în septembrie. Această scădere a fost contrabalansată de creșterea ratei anuale a inflației de bază, care a ajuns la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3%, de la 6,1% în septembrie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a urcat la 6,8% în decembrie 2025, față de 5,9% în septembrie.
Activitatea economică
Activitatea economică a suferit o comprimare de 0,2% în trimestrul III 2025, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent. Totuși, avansul PIB-ului a fost de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, susținut de formarea brută de capital fix. Consumul privat a accelerat ușor creșterea, iar exportul net a redevenit expansionist, cu o variație anuală a volumului exporturilor mai mare decât cea a importurilor.
Perspective de creștere și piața muncii
Se estimează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2025, cu o creștere a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au suferit o contracție, în timp ce lucrările de construcții au păstrat o dinamică pozitivă. Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat să scadă, iar rata șomajului a înregistrat o mică scădere la 6,1% în trimestrul III 2025.
Politica monetară și dobânzile
BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au continuat să scadă, iar cursul de schimb leu/euro a avut fluctuații în contextul modificărilor așteptărilor investitorilor legate de politica monetară a Fed.
Concluzie
În contextul corecției bugetare și al incertitudinilor externe, BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primele luni ale anului 2026, însă riscurile economice rămân considerabile, influențând perspectivele de creștere economică și stabilitatea prețurilor.
