Accesul tancurilor în tunelul de la Predeal este imposibil pe calea ferată
Într-un interviu recent, Ionuț Săvoiu a discutat despre stadiul proiectelor de infrastructură feroviară finanțate din PNRR, menționând că acestea trebuie să își atingă țintele până la sfârșitul lui august 2026, deși pot apărea dificultăți neprevăzute. Proiectele în execuție, cum ar fi modernizarea stațiilor de cale ferată, sunt în grafic, iar antreprenorii sunt obligați să își respecte termenii stabiliți.
Modernizarea infrastructurii feroviare
Săvoiu a subliniat că toate proiectele de modernizare vizează interoperabilitatea, inclusiv electrificarea căilor ferate și atingerea unor viteze de 120 km/h pentru trenurile de marfă și 160 km/h pentru trenurile de călători. De asemenea, se lucrează la eliminarea restricțiilor de viteză pe circa 500 de kilometri, parte dintre acestea fiind incluse în PNRR.
Mobilitate duală și finanțări
Referitor la mobilitatea duală, Săvoiu a confirmat existența proiectelor care vor fi finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Connecting Europe Facility (CEF) și SAFE. Aceste proiecte vizează asigurarea transportului civil și militar, ca reacție la crizele de securitate din regiune.
Proiectul Rail-2-Sea
Rail-2-Sea este descris de Săvoiu mai degrabă ca un concept politic decât ca un proiect concret. Acesta vizează întărirea flancului estic al alianței nord-atlantice și reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre. România are în plan modernizarea a circa 800 de kilometri de cale ferată pe diverse coridoare, inclusiv pe ruta Episcopia Bihor-Cluj-București-Constanța, iar tronsonul Brașov-Sighișoara este în curs de finalizare, cu progrese semnificative raportate.
Trenul de mare viteză Budapesta-Cluj-București
În ceea ce privește trenul de mare viteză Budapesta-Cluj-București, Săvoiu a menționat că acest proiect nu va fi realizat mai devreme de 2040. Un studiu de planificare strategică este în desfășurare, iar discuțiile cu experți internaționali continuă pentru a stabili parametrii tehnici necesari.
Problemele tunelului de la Predeal
Săvoiu a explicat că actualul tunel de la Predeal nu permite accesul tancurilor pe calea ferată, ceea ce ridică probleme strategice. Un nou tunel, proiectat să aibă o lungime de 9 kilometri, ar putea facilita transportul feroviar de marfă. Totuși, acest proiect nu are încă finanțare alocată, iar costurile sunt estimate între 3 și 4 miliarde lei.
Transportul feroviar de marfă și restricțiile de viteză
Transportul de marfă pe calea ferată este afectat de restricții de viteză, iar Săvoiu a recunoscut că un container din portul Constanța poate ajunge la Nădlac în două zile, dar nu toate livrările respectă acest interval din cauza problemelor infrastructurale. Planurile de modernizare a infrastructurii sunt în desfășurare pentru a îmbunătăți eficiența și predictibilitatea transportului feroviar.
Transportul metropolitan în jurul Capitalei
Săvoiu a subliniat importanța sprijinirii transportului metropolitan în orașele mari din România, cum ar fi București, Cluj și Brașov. Proiectele de dezvoltare a sistemului feroviar metropolitan sunt esențiale pentru a atrage mai mulți utilizatori și a sprijini financiar operatorii de transport feroviar de călători.
În concluzie, accesibilitatea tancurilor în tunelul de la Predeal rămâne o provocare pentru infrastructura feroviară românească, evidențiind necesitatea unor investiții semnificative și de soluții strategice pentru a îmbunătăți transportul feroviar de marfă și mobilitatea duală în contextul actual de securitate.
