Alerta CFA România: Scăderea drastică a încrederii în economia națională
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a atins valori minime, similar cu scăderile înregistrate în anii 2012, 2018 și 2020, conform președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. De la începutul anului 2024, indicatorul a prezentat valori reduse, indicând o situație economică incertă, cu recesiuni tehnice în anii anteriori și o ușoară recesiune în cursul acestui an.
Proiecții economice negative
Codirlașu a subliniat că PIB-ul pare să intre într-un teritoriu negativ, cu o anticipare a unei scăderi economice între 0,5% și 1% pentru anul în curs. În prezent, România se confruntă cu stagflație, caracterizată prin inflație ridicată și scădere economică, ceea ce complică politicile economice standard. Reducerea deficitului bugetar prin tăierea cheltuielilor este considerată singura soluție viabilă.
Indicatori și anticipații
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, ajungând la 30,5 puncte. Indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 9,3 puncte, atingând 23,4 puncte, în timp ce anticipațiile au scăzut cu 6,8 puncte, ajungând la 34 de puncte. Aversiunea la risc, generată de factori interni și externi, a contribuit la scăderea semnificativă a încrederii în economie.
Inflația și cursul de schimb
Inflația anticipată pentru următoarele 12 luni rămâne ridicată, estimată la peste 7%. Optzeci la sută dintre participanți se așteaptă la o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni, în timp ce 20% prevăd o majorare. De asemenea, aproximativ 71% dintre respondenți anticipează o depreciere a leului, cu un curs mediu anticipat de 5,35 lei pentru un euro în următoarele 12 luni.
Prețurile proprietăților și deficitul bugetar
În privința prețurilor proprietăților rezidențiale, 53% dintre participanți prevăd o stagnare, iar 47% o scădere. Estimările privind deficitul bugetar pentru 2026 au scăzut la o valoare medie de 6,2% din PIB, iar anticipațiile de creștere economică pentru același an au ajuns la -0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune. Datoria publică este anticipată să crească la 61% din PIB în următoarele 12 luni.
Concluzie
În contextul în care economia națională se confruntă cu o scădere a încrederii și cu riscuri de recesiune, este esențial ca măsurile economice să vizeze reducerea deficitului bugetar pentru a stabiliza situația financiară. Impactul acestor condiții economice poate afecta negativ perspectivele de dezvoltare și bunăstarea populației în anii următori.
