Căldura extremă și impactul asupra rețelelor electrice din Europa
Valurile de căldură care afectează Europa în această vară pun presiune pe rețelele electrice ale continentului, din cauza creșterii consumului de energie pentru răcire. Meteorologii prevăd temperaturi de până la 43°C în regiunea mediteraneană, iar Europa Occidentală se pregătește pentru recorduri de căldură. Franța a plasat peste jumătate dintre cele 96 de departamente sub cod roșu de pericol pentru viață, îndemnând populația să evite expunerea directă la soare.
În Regatul Unit, serviciul meteorologic Met Office avertizează că temperaturile din sudul Angliei ar putea atinge 38°C, cu nopți tropicale periculoase. Alte țări, precum Germania, Spania, Portugalia și Elveția, se confruntă și ele cu temperaturi extreme. Sute de școli au fost închise sau și-au redus programul, iar serviciile feroviare au fost limitate în orașe precum Paris și Bruxelles.
Cum afectează căldura rețeaua energetică
Creșterea consumului de electricitate în timpul valurilor de căldură este comună, cu răcirea spațiilor reprezentând 7% din consumul mondial de electricitate în 2022. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat că temperaturile extreme generează o cerere crescută pentru răcire, ceea ce poate duce la un cerc vicios al emisiilor suplimentare de gaze cu efect de seră. În Franța, vârful consumului de electricitate în timpul valului de căldură din 2025 a fost cu 25% mai mare decât media sezonului.
Cererea de electricitate în funcție de căldura extremă
Un studiu realizat de site-ul Compare the Market, care a analizat 85 de țări, arată că Grecia se află pe primul loc la nivel mondial în creșterea cererii de electricitate în perioadele de căldură extremă, cu 38,62%. Între celelalte țări europene se numără Muntenegru (22,49%), Turcia (21,91%), Croația (17,76%), Italia (14,22%) și Spania (8,86%). Când cererea de electricitate depășește capacitatea de producție, pot apărea pene de curent.
Durata întreruperilor de curent în Europa
Potrivit datelor din ultimii cinci ani, Ungaria a înregistrat cea mai mare durată medie a întreruperilor de curent, de 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia (2,16 ore) și Grecia (1,63 ore). Italia, deși are o durată mai mică a întreruperilor, suportă cele mai mari costuri anuale din cauza numărului mare de gospodării afectate, estimându-se că penele de curent vor costa consumatorii aproximativ 154,7 milioane de euro pe an, urmată de Polonia, cu 152,1 milioane de euro.
Rolul energiei regenerabile în stabilizarea rețelei
În timpul valului de căldură din iunie și iulie anul trecut, cererea de electricitate a crescut cu până la 14%. Producția record de energie solară în Uniunea Europeană a ajutat la menținerea stabilității rețelei electrice, Germania generând între 33% și 39% din electricitate din surse solare în zilele de vârf ale căldurii. Capacitățile de stocare în baterii și hidrocentralele cu acumulare au permis stocarea energiei pentru utilizare ulterioară.
Concluzie
Căldura extremă din Europa nu doar că afectează sănătatea publică, ci și rețelele electrice, crescând riscul de pene de curent. Adaptarea la aceste condiții climatice extreme devine esențială, iar energia regenerabilă joacă un rol crucial în asigurarea stabilității energetice.
