Bruxelles-ul anticipează un nou val de incertitudini financiare
Funcționarii Uniunii Europene (UE) lucrează la un plan pentru a menține funcționarea instituțiilor de credit în urma unei posibile crize bancare, la trei ani după intervenția rapidă a autorităților elvețiene pentru a preveni prăbușirea Credit Suisse. Problema gestionării crizelor financiare nu a fost încă rezolvată de UE, în ciuda unui cadru de reglementare adoptat pentru a asigura că acționarii și creditorii suportă pierderile unei bănci în dificultate. Lacunele existente în acest cadru expun bugetul public la riscuri semnificative în cazul unei crize, un scenariu temut de guvernele cu resurse financiare limitate.
Provocările actuale ale Uniunii Europene
UE se confruntă cu cheltuieli anuale de 1 trilion de euro pentru modernizarea economiilor și consolidarea apărării, în contextul creșterii prețurilor la combustibil și stagnării economice. O eventuală prăbușire a unei bănci mari, precum Deutsche Bank sau UniCredit, ar putea agrava situația. Comisia Europeană a început să elaboreze un plan pentru a aborda aceste probleme, conform unui document consultat de Politico.
Incertitudini și riscuri pentru bugetele naționale
Un document datat 1 iunie subliniază că absența unui mecanism adecvat de gestionare a crizelor duce la lacune în credibilitatea și încrederea în sistemul financiar. Aceste incertitudini generează riscuri pentru economiile naționale și pentru finanțarea priorităților UE. Criza din 2023, care a urmat falimentului Silicon Valley Bank, evidențiază rapiditatea cu care deponenții pot retrage fonduri, afectând stabilitatea băncilor.
Limitările UE și comparația cu Elveția
UE nu poate adopta strategia elvețiană de salvare a Credit Suisse, care a implicat un pachet de salvare de aproximativ 260 de miliarde de franci, deoarece nu dispune de un trezorier unic care să intervină rapid. Bruxelles-ul a implementat reguli pentru a evita ca contribuabilii să suporte costurile crizelor financiare, inclusiv obligația băncilor de a crea rezerve pentru absorbția pierderilor și „testamente în viață”. Aceste măsuri sunt insuficiente dacă o bancă salvată nu poate găsi lichiditățile necesare pentru a funcționa.
Inițiativele Comisiei Europene
Comisia a solicitat contribuții de la instituții precum Banca Centrală Europeană (BCE), Consiliul de Rezoluție Unic (SRB) și Mecanismul European de Stabilitate (MES) pentru a aborda problema lichidității în procesul de rezoluție. Discuțiile sunt încă la o etapă tehnică, iar subiectul ar putea fi discutat de miniștrii de finanțe în toamnă.
Planul de gestionare a crizelor
Comisia are în vedere un plan structurat pe cascade de responsabilități, în care BCE ar oferi o linie de salvare băncii aflate în dificultate, garantată de SRB prin obligațiuni speciale. Dacă banca intră în faliment, SRB ar folosi plasa de siguranță de 81 de miliarde de euro pentru a rambursa BCE. În cazul în care fondurile sunt insuficiente, SRB ar putea împrumuta de la sectorul bancar sau ar putea apela la MES. Dacă și această opțiune eșuează, responsabilitatea ar reveni guvernului care susține salvarea băncii, care ar putea solicita o linie de credit de la MES.
Concluzie
Planurile Comisiei Europene de a asigura lichidități în timpul procesului de rezoluție subliniază importanța unei abordări proactive pentru a preveni crizele financiare viitoare, protejând astfel economiile naționale și contribuabilii pe termen lung.
