ESS Ziua 2: Confruntarea resurselor într-un peisaj economic în transformare
În cadrul celei de-a doua zile a Energy Strategy Summit 2026, organizat de Energynomics, subiectele de discuție au fost dominate de digitalizare, centre de date și cybersecurity, în contextul dezvoltării rapide a sectorului fotovoltaic și al stocării energiei. Investitorii solicită o schimbare de mentalitate din partea autorităților, care să fie mai receptive la tehnologiile moderne, în special în tradingul de energie.
Dezvoltarea stocării energiei în România
James Spelling, Project Manager la Baringa, a subliniat că, în ultimele 12 luni, capacitatea de stocare în România a crescut de la 200 MW la cel puțin 600 MW, iar unitățile de stocare au avansat de la 15 MW la peste 100 MW. Durata de stocare a crescut de la 2 la 4 ore, indicând o dezvoltare rapidă a pieței românești comparativ cu cele europene. În contextul similarității cu Bulgaria, unde s-a ajuns la un prag critic de saturare, investitorii din această țară caută acum oportunități în România.
Piața de stocare va transforma modul de consum și trading. Paul Ghelasi, cercetător la Universitatea Duisburg-Essen, a menționat că inteligența artificială și boții vor deveni din ce în ce mai implicați în trading. Aceasta va necesita adaptări și modele mai sofisticate în piață.
Integrarea AI în tradingul energetic
Henri Taskinen, co-fondator al Capalo AI, a anunțat că firma sa va intra pe piața de trading din România, utilizând algoritmi avansați de AI pentru optimizarea utilizării bateriilor. Acesta a subliniat importanța prognozei piețelor pentru a maximiza eficiența stocării energiei.
Răducu Ionescu, Manager de Soluții la Sigenergy, a adăugat că AI va influența toate aspectele pieței, inclusiv interacțiunea cu utilizatorul final, optimizând astfel costurile și consumul energetic.
Centrele de date ca jucători importanți în peisajul energetic
Gabriel Tache, Director de Vânzări la Eaton Electric, a evidențiat creșterea numărului de centre de date în România, care devin tot mai relevante în contextul trilemei energetice. Aceste centre sunt mari consumatoare, dar și stocatoare de energie, având potențialul de a deveni surse de back-up pentru rețelele de distribuție.
El a estimat că România ar trebui să ajungă la 5-6 GWh de capacitate de stocare pentru a asigura independența energetică, în special în contextul închiderii temporare a Reactorului 1 de la Cernavodă.
Viitorul gazelor în tranziția energetică
În discuțiile despre viitorul gazului natural, Răzvan Pârvulescu, Director de Dezvoltare în Divizia de Gaz Natural la Hagag Energy, a subliniat că gazul rămâne o resursă de tranziție importantă, complementară cu cele regenerabile. Compania sa intenționează să investească în regenerabile și stocare, alocând 100 de milioane de euro dintr-o investiție totală de 400 de milioane pentru extinderea rețelei de gaze.
Concluzie
Transformările rapide din sectorul energetic românesc, incluzând dezvoltarea stocării și integrarea tehnologiilor digitale, sugerează o tranziție semnificativă către un sistem energetic mai sustenabil și mai adaptabil. Această evoluție va influența nu doar peisajul local, ci și poziția României în contextul regional și european.
