Reforma în gestionarea activelor de stat
Patru planuri de restructurare aprobate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în luna martie 2026 conțin secțiuni de măsuri identice, indiferent de specificitatea fiecărei companii implicate. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a subliniat că acest lucru relevă o gestionare ineficientă a activelor publice, afectând astfel interesul public.
Probleme cu planurile de restructurare
Gheorghiu a remarcat că cele patru companii, care includ o firmă ce vinde spații comerciale în Alexandria și alta ce deține active radioactive în Ilfov, au planuri de restructurare realizate pe același șablon, ceea ce ridică semne de întrebare asupra seriozității și adecvării acestora. „Când statul administrează prost, plătim noi toți prețul”, a afirmat aceasta, evidențiind lipsa de transparență și implicare a AAAS ca acționar majoritar.
Exemple de companii și situații financiare
Printre companiile analizate se numără Radioactiv Mineral Măgurele, care înregistrează pierderi de 3,9 milioane lei și venituri în scădere cu 38%. De asemenea, Active Conexe SA, fostă platformă Ford Craiova, are 42% din imobilele deținute care generează costuri fără a produce venituri. La Arcadia 2000, activele sunt imobilizate, fără demersuri legale din partea AAAS pentru deblocare. Proiecțiile financiare pentru aceste companii sunt considerate nerealiste, fără măsuri structurale care să justifice așteptările de profit.
Lipsa de acțiune și implicare
Gheorghiu a menționat că niciunul dintre planuri nu documentează inițiative de restructurare forțată, convocări ale Adunărilor Generale sau acțiuni în instanță din partea acționarului majoritar. Trei din cele patru companii se bazează exclusiv pe gestionarea bunurilor imobile, raportând pierderi cumulative de 38,4 milioane lei, cu active publice evaluate la 100 milioane lei, din care 42% generează costuri fără venituri.
Consecințele ineficienței gestionării activelor
Gheorghiu subliniază că orizontul de recuperare a pierderilor este estimat între 7 și 9 ani, fără verificări ale ipotezelor și cu sancțiuni aproape inexistente. De asemenea, o parte semnificativă a consiliilor de administrație include membri interimari, contrar angajamentelor asumate de România prin PNRR. Aceste fapte sugerează o gestionare ineficientă a activelor publice, cu implicații grave asupra economiei și transparenței în administrația de stat.
Concluzie
Informațiile prezentate de Oana Gheorghiu subliniază necesitatea unei reforme profunde în gestionarea activelor de stat, având în vedere ineficiențele și lipsa de responsabilitate observate. O mai bună transparență și implicare din partea autorităților sunt esențiale pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor publice.
