Ministrul Finanțelor dezvăluie motivele reducerii deficitului
În primul trimestru din 2026, deficitul bugetar a fost redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, datorită consolidării fiscale și absorbției accelerate a fondurilor europene. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că s-au realizat progrese semnificative în susținerea mediului de afaceri, prin restituiri de TVA de peste 3,6 miliarde lei lunar, asigurând capital de lucru esențial pentru firme.
Veniturile bugetare
Veniturile bugetului general consolidat au înregistrat 158,76 miliarde lei, reprezentând 7,8% din PIB, cu o creștere nominală de 12,3% față de primul trimestru al anului 2025. Veniturile interne au crescut cu 10,2%, atingând 145,56 miliarde lei, crescând de la 6,9% la 7,1% ca pondere din PIB.
Un aspect important a fost accelerarea rambursării TVA, care a crescut cu 29,2%, fiind mai mare cu 2,4 miliarde lei față de anul precedent. Încasările din TVA au crescut cu 17,7%, totalizând 33,63 miliarde lei. Încasările din impozitul pe venit au totalizat 17,97 miliarde lei, în creștere cu 19%, iar impozitul pe profit a crescut cu 21,8%, atingând 1,89 miliarde lei. Veniturile din proprietate au crescut cu 29,7%, ajungând la 8,17 miliarde lei, iar veniturile din accize au fost de 10,95 miliarde lei, susținute de creșteri în segmentul carburanților.
Veniturile nefiscale au fost de 10,82 miliarde lei, în scădere cu 12,4% față de 2025, dar sumele primite de la Uniunea Europeană și prin PNRR au crescut cu 43,4%, totalizând 13,2 miliarde lei.
Cheltuielile bugetare
Cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, reprezentând 8,8% din PIB, cu o scădere nominală de 2,8% față de anul precedent. Cheltuielile de personal au fost de 40,85 miliarde lei, diminuându-se cu 3%. Investițiile au totalizat 21,67 miliarde lei, din care 74,9% au fost acoperite din fonduri externe nerambursabile.
Plățile sociale au fost de 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2%, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,8%, ajungând la 23,56 miliarde lei. Plățile de dobânzi au crescut cu 7%, totalizând 13,37 miliarde lei, în timp ce subvențiile s-au redus cu 11,1%, la 2,83 miliarde lei.
Concluzii
Analiza execuției bugetare arată că nu există riscuri care să afecteze ținta de deficit aprobată pentru întregul an. Este esențial ca ordonatorii de credite să recupereze decalajele de absorbție a fondurilor externe și să mențină eforturile de colectare a veniturilor interne. Ministerul Finanțelor va continua să impună rigoare în gestionarea cheltuielilor pentru a asigura un echilibru bugetar sustenabil până în 2026.
