Aprobarea bugetului UE de 2 trilioane de euro
Parlamentul European a votat un nou cadru financiar pentru perioada 2028–2034, în valoare de 2 trilioane de euro, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan. Bugetul asigură României fonduri semnificative pentru agricultură și politica de coeziune, precum și oportunități extinse pentru proiecte în apărare, infrastructură, cercetare și dezvoltare economică.
Creșterea fondurilor pentru agricultură
Unul dintre obiectivele principale pentru România a fost menținerea și consolidarea finanțării pentru agricultură, cu o propunere de creștere de 47% a fondurilor, ajungând la 385 de miliarde de euro. De asemenea, se propune revenirea la structura clasică a Politicii Agricole Comune, care include plăți directe și dezvoltare rurală. Mureșan a subliniat importanța ca fermierii români să poată conta pe aceste fonduri europene dedicate.
Menținerea politicii de coeziune
Politica de coeziune va beneficia de o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro, menținându-se ca instrument separat, după ce, în varianta inițială a Comisiei Europene, exista riscul ca aceasta să nu mai fie finanțată. Această politică este vitală pentru România și pentru alte state din Europa, contribuind la reducerea diferențelor de dezvoltare și la finanțarea investițiilor în infrastructură, educație și sănătate.
Oportunități pentru fonduri europene competitive
Bugetul propune, de asemenea, o creștere a fondurilor gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre vor concura. Aproape o treime din buget va fi direcționată către aceste programe, în special în domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea. Mureșan a evidențiat că România are șansa de a atrage mai multe fonduri europene decât în exercițiile bugetare anterioare, dacă își îmbunătățește capacitatea de a accesa aceste resurse.
Negocieri ulterioare și concluzii
Votul din Parlamentul European reprezintă începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE pentru finalizarea bugetului 2028–2034. Obiectivul este de a ajunge la un acord până la finalul anului, asigurând astfel timp suficient pentru pregătirea programelor de finanțare și evitarea întârzierilor din exercițiile anterioare.
Acest buget are potențialul de a transforma semnificativ peisajul economic și social din România, oferind resurse esențiale pentru dezvoltarea agricolă și infrastructurală, în contextul provocărilor actuale de securitate și economice din Europa.
