Aurul a suferit o cădere drastică de 25%
Investitorii au perceput conflictul din Orientul Mijlociu ca un potențial șoc inflaționist, ceea ce a dus la așteptări că băncile centrale vor menține dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă. Această situație a fost defavorabilă pentru aur, care a înregistrat o scădere de 25%.
Factorii care au influențat scăderea aurului
Creșterea randamentelor titlurilor de stat americane și întărirea dolarului au determinat investitorii să se îndrepte către active mai lichide, cum ar fi dolarul și obligațiunile pe termen scurt. Cererea pentru aur a scăzut, conform analiștilor de la Freedom24. De asemenea, scăderea a fost agravată de o piață deja speculativă, după o creștere solidă a prețului aurului în 2025 și începutul lui 2026. Creșterea volatilității a determinat investitorii să vândă aur pentru a-și marca profiturile și pentru a acoperi pierderile din alte active. Informațiile conform cărora unele bănci centrale au vândut aur pentru a susține monedele și a finanța importurile de energie au amplificat presiunea asupra prețului aurului.
Aurul ca activ de refugiu
Corecția din martie nu indică faptul că aurul și-a pierdut statutul de activ de refugiu, ci sugerează că metalul prețios poate fi sub presiune în prima fază a unui șoc inflaționist. Această presiune este, de obicei, temporară. Dacă prețurile ridicate ale energiei încep să frâneze economia și să crească riscurile de erori în politica monetară, aurul își poate recăpăta atractivitatea ca activ defensiv. După armistițiul dintre SUA și Iran, petrolul a scăzut sub 100 de dolari, iar dolarul s-a slăbit, ceea ce a dus la o revenire rapidă a aurului spre 4.800 de dolari pe uncie. În pofida corecției, Banca Populară a Chinei a continuat să cumpere aur pentru a 17-a lună consecutiv, semnalizând încrederea în valoarea pe termen lung a aurului.
Perspectivele de investiție în aur
După o scădere de 20-25%, aurul pare mai puțin supraevaluat decât în ianuarie. Deși nu este ieftin, fundamentele rămân favorabile, cu băncile centrale continuând să achiziționeze cantități semnificative de aur. Riscurile legate de conflicte, prețurile ridicate ale energiei, stagflația și dedolarizarea persistă. Astfel, mulți investitori consideră scăderea din martie ca o resetare a pieței, nu ca un sfârșit al trendului ascendent. O abordare graduală este recomandată, în contextul în care intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea duce aurul la intervale de preț de 5.200-5.400 de dolari pe uncie. Dacă dezescaladarea continuă, aurul s-ar putea stabiliza între 4.500 și 5.000 de dolari, susținut de un dolar mai slab și cererea constantă din partea băncilor centrale.
Concluzie
Aurul, în ciuda scăderii recente, rămâne un activ important pentru investitori, având potențial de apreciere pe termen lung, în contextul riscurilor economice și geopolitice persistente.
