Analiza execuției bugetare la două luni
Consultantul economic Adrian Negrescu susține că România are șanse reale de a atinge ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026, cu condiția menținerii creșterii veniturilor și a controlului strict al cheltuielilor. După primele două luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 14,23 miliarde de lei, reprezentând 0,70% din PIB, ceea ce este la jumătate față de aceeași perioadă din 2025.
Îmbunătățirea execuției bugetare
Conform datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar din primele două luni ale anului trecut a fost de 30,24 miliarde de lei, adică 1,58% din PIB, ceea ce indică o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un an. Negrescu afirmă că această ajustare a fost posibilă datorită creșterii veniturilor bugetare, care au crescut cu 15,7%, atingând 103,73 miliarde de lei.
Creșterea veniturilor bugetare
O îmbunătățire semnificativă a fost observată în colectarea TVA, principala sursă de venit la buget, încasările nete ajungând la 23,75 miliarde de lei, cu o creștere de peste 20% față de anul anterior. De asemenea, restituirile de TVA către companii au crescut la 7,22 miliarde de lei, sprijinind lichiditatea firmelor.
Eliminarea facilităților fiscale a contribuit la majorarea veniturilor, încasările din impozitul pe venit și salarii crescând cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, iar taxarea dividendelor având un impact de aproape 58%. Fondurile europene au adus și ele o contribuție importantă, cu rambursări totale de 8,28 miliarde de lei, în creștere cu aproape 88% față de anul precedent.
Controlul cheltuielilor
Cheltuielile totale ale Guvernului s-au situat la 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% comparativ cu anul trecut, iar ponderea acestora în PIB a scăzut de la 6,3% la 5,8%. Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%. Majoritatea bugetului a fost direcționată către asistența socială, cu plăți de 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare.
Investiții și perspective economice
Investițiile s-au concentrat în principal pe fonduri europene, statul alocând 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, cu peste 76% din sumă destinată proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR. Cu toate aceste evoluții pozitive, Negrescu a avertizat că economia rămâne vulnerabilă, menționând riscurile unui nou val de inflație, care ar putea conduce la contracții economice semnificative și la eventuale rectificări bugetare.
Concluzie
Reducerea deficitului bugetar și creșterea veniturilor sunt semne pozitive pentru economia României, dar provocările rămân, iar gestionarea prudentă a cheltuielilor va fi esențială pentru atingerea obiectivelor financiare pe termen lung.
