Deficitul nu mai poate asigura prosperitatea economică
În ultimele două decenii, România a înregistrat o convergență remarcabilă a veniturilor, sprijinită de integrarea europeană. Totuși, progresele au fost însoțite de dezechilibre macroeconomice pronunțate și de disparități regionale. Trecerea de la categoria de venit mediu la venit ridicat nu este automată și nici garantată, iar ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că ritmul de creștere de 0,6% în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului ridică întrebări legitime. El a afirmat că România nu traversează o criză, ci o schimbare deliberată de paradigmă, subliniind că modelul bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe a fost o iluzie a prosperității, afectând fundamentele economice ale țării.
Corecția direcției fiscale
Ministrul Nazare a explicat că actuala corecție a direcției fiscale vine cu costuri de tranziție, dar este inevitabilă. În contextul presiunilor geopolitice și al condițiilor financiare restrictive, creșterea economică nu mai poate fi obținută prin deficit, ci prin productivitate. Eforturile de consolidare implementate în 2025 și 2026 sunt cele mai ambițioase din istoria postaderării României. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de 2024.
Investiții și stimulente fiscale
Ministrul a subliniat că nu s-au sacrificat investițiile viitoare pentru a gestiona prezentul, având încrederea că deficitul va scădea la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. Consolidarea fiscală este un mijloc, nu un scop în sine, iar provocarea principală este crearea unui model de creștere bazat pe competitivitate și producție. În acest sens, a fost adoptat un pachet de relansare economică care include un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, cu o alocare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 pentru programele de sprijin în șapte sectoare prioritare.
Inovație și digitalizare
Printre măsurile propuse se numără sprijinul pentru cercetare-dezvoltare, inclusiv o reducere de 50% a impozitului pe venit pentru personalul de cercetare și un credit fiscal de 10% pentru activitățile de cercetare. De asemenea, au fost implementate măsuri de susținere pentru IMM-uri inovatoare, cum ar fi granturi și deduceri de până la 200% pentru activele în tehnologii de frontieră. Pe partea de finanțare, a fost introdusă amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026, un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi și bonificații pentru plata la termen a obligațiilor fiscale.
Priorități strategice pentru competitivitate
Strategia României se concentrează pe prioritizarea investițiilor în fața cheltuielilor curente, maximizarea absorbției fondurilor europene și reforme structurale pentru creșterea competitivității. Industria IT din România, poziția geostrategică și capitalul uman sunt active esențiale în ecuația competitivității europene. Ministrul a subliniat importanța unei colaborări europene pentru a răspunde provocărilor economice actuale și a relansat apelul pentru finalizarea Uniunii Piețelor de Capital și susținerea competitivității la nivel european.
Concluzie
Prin aceste măsuri și strategii, România își propune să devină un contributor semnificativ la obiectivul unei Europe mai competitive și reziliente, având în vedere că provocările economice și geopolitice continuă să se intensifice.
