Impactul războiului din Iran asupra cursului valutar
Raportul ING Bank revizuiește previziunile inițiale publicate la începutul lunii martie, prezentând trei scenarii pentru impactul conflictului din Iran asupra economiei globale și, implicit, asupra cursului valutar. Scenariul de bază nu prevede daune structurale la instalațiile de producție de petrol sau gaze, însă se anticipează întârzieri în transporturile de energie și mărfuri. Aceste întârzieri, dacă se prelungesc, ar putea conduce la reduceri structurale.
Previziuni privind inflația și creșterea economică
Raportul arată că actualul șoc este în principal din partea ofertei, generând o creștere a inflației și provocări pentru băncile centrale. Previziunile pentru România indică o inflație de 9,7% în trimestrul I din 2026, 10,4% în trimestrul II, 6% în trimestrul III și 5,4% în trimestrul IV. Media anuală a inflației ar putea crește de la 7,2% la 7,9%. Pentru 2027, media anuală este estimată la 4%.
Creșterea economică a României este revizuită în jos, cu o prognoză de -0,7% în trimestrul I, -0,8% în trimestrul II și o creștere moderată de 0,3% în trimestrul III și 2,8% în trimestrul IV. Dacă trimestrul I se dovedește a fi negativ, economia României va intra oficial în recesiune, după două trimestre de recesiune tehnică în a doua parte a anului trecut. În noile condiții, creșterea economică pentru 2026 ar fi de doar 0,6% și de 2,8% pentru 2027.
Fluctuațiile cursului valutar
Perechea euro/leu a avut o evoluție laterală până la începutul lunii martie, dar volumul considerabil de tranzacționare sugerează intervenții oficiale care au împiedicat creșterea EUR/RON în acord cu omologii regionali. O aversiune globală față de risc ar putea determina o ajustare ascendentă anticipată a cursului de schimb.
Presiuni inflaționiste și politicile monetare
Inflația este pe cale să depășească 10% în martie-aprilie, în mare parte din cauza creșterii rapide a prețurilor petrolului, lăsând BNR cu puțin spațiu de manevră. Dacă sentimentul de aversiune față de risc persistă, menținerea cursului de schimb actual ar putea deveni costisitoare. O depreciere a leului ar putea amplifica presiunile inflaționiste, complicând politica monetară. Pe piețele monetare, volatilitatea cursului de schimb a crescut, iar excedentul de lichiditate în RON a scăzut la 45 de miliarde RON în februarie. Se așteaptă o primă reducere a ratei dobânzii în august, cu o relaxare cumulată de 75 de puncte de bază în 2026.
Concluzie
Războiul din Iran și impactul său asupra cursului valutar și economiei globale subliniază vulnerabilitățile economice ale României, iar prognozele actualizate sugerează o inflație și o recesiune economică care ar putea afecta stabilitatea financiară și politica monetară a țării.


