Semnal de alarmă din partea companiilor care contribuie cu 30% la PIB-ul României
Anul 2025 a fost unul dintre cele mai dificile pentru companiile care contribuie cu 30% la PIB-ul României, având 450.000 de angajați. Perspectivele pentru 2026 nu sunt promițătoare, conform declarațiilor economiștilor din cadrul Confederației Patronale Concordia.
Provocările economice pentru 2026
Iulian Lolea, economist șef la Confederația Patronală Concordia, a subliniat că „2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare”. România are angajamente clare față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului, iar credibilitatea acestora se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului. Fereastra pentru corectarea traiectoriei economice este îngustă, iar datoriile cresc, făcând costul lor tot mai greu de ignorat.
Inflația și impactul asupra consumului
Datele Concordia arată că, în 2025, creșterea prețurilor a fost influențată de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică în iulie și de creșterea TVA-ului și a accizelor în august, fiecare măsură adăugând câte două puncte procentuale la inflație. Din august, românii au început să cumpere mai puțin, iar vânzările din magazine au scăzut semnificativ, cu luni în care volumul vânzărilor a scăzut cu peste 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Investițiile private și mediul economic
Îngrijorarea nu provine doar din evenimentele anului 2025, ci și din perspectivele pentru 2026. Consumul privat s-a contractat, iar întrebarea este dacă investițiile private vor rămâne timide sau vor fi compensate de cele publice. Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a subliniat nevoia de predictibilitate fiscală și de reducerea costurilor pentru a stimula investițiile private.
Finanțele publice și datoria națională
Pe partea finanțelor publice, statul a cheltuit în 2025 mai puțin decât planificase, iar deficitul bugetar a scăzut pentru prima dată în trei ani. Totuși, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar dobânzile plătite de stat consumă peste 3% din producția economică. România se împrumută pe piețele internaționale la costuri mai mari decât Serbia, ceea ce reflectă neîncrederea piețelor în stabilitatea finanțelor românești.
Deficitul comercial și perspectiva pentru 2026
Deficitul comercial rămâne o problemă majoră, România importând mai mult decât exportă, cu un dezechilibru considerat cel mai mare din Uniunea Europeană. Paradoxal, la principalele categorii de produse exportate, România importă mai mult decât vinde. În 2026, nu se așteaptă o revenire spectaculoasă, ci una graduală, cu o potențială creștere economică mai rapidă datorită fondurilor europene, exporturilor și unei redresări a consumului în a doua jumătate a anului.
Riscuri în gestionarea inflației
Există riscuri legate de eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a adaosului comercial la alimentele de bază, precum și de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, care ar putea pune presiune suplimentară pe inflație.
Concluzie
În concluzie, România se află într-un context economic provocator, cu perspective nesigure pentru 2026, unde necesitatea de stabilitate fiscală și stimularea investițiilor private devin esențiale pentru redresarea economică.
