România, vulnerabilitate economică în regiune
România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa Centrală și de Est, în ciuda tendințelor descendente la nivel regional. Această situație este alimentată de rigidități structurale, dinamica salariilor și transmiterea incompletă a politicii monetare, afectând astfel puterea de cumpărare a populației și aducând un grad ridicat de incertitudine în mediul de afaceri.
Performanța economică și dezechilibrele interne
Economia României se redresează, dar într-un ritm mai lent comparativ cu alte economii din regiune. Deși ciclul economic regional începe să se stabilizeze, România rămâne afectată de dezechilibre interne care frânează cererea și investițiile. Spre deosebire de Polonia și Cehia, România nu beneficiază de fundamente macroeconomice solide, ceea ce îi limitează recuperarea.
Deficitele bugetar și de cont curent
O vulnerabilitate majoră a României este deteriorarea poziției fiscale și externe. Deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, cauzat de creșterea importurilor și de performanța slabă a exporturilor. Aceste aspecte generează îngrijorări privind sustenabilitatea fiscală, iar agențiile de rating au revizuit perspectiva la negativ.
Măsuri fiscale și riscuri de finanțare
Autoritățile au adoptat un pachet de măsuri fiscale, inclusiv creșteri de taxe și limitarea cheltuielilor, pentru a reduce dezechilibrele bugetare și externe. Totuși, riscurile de finanțare rămân ridicate, având în vedere deficitele semnificative și creșterea datoriei publice.
Absorbția fondurilor europene
Absorbția fondurilor europene continuă să fie lentă, cu o rată de utilizare de aproximativ 38% din NGEU și 17% din fondurile structurale, valori inferioare altor state din regiune. Capacitatea administrativă redusă și blocajele în achiziții publice afectează implementarea acestor investiții, limitând potențialul de creștere economică.
Instabilitatea politică și impactul asupra economiei
Instabilitatea guvernamentală și fragmentarea politică afectează coerența și predictibilitatea politicilor economice. Presiunile electorale recente au amplificat dezechilibrele macroeconomice. Deși România nu se confruntă cu o criză iminentă, rămâne totuși una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrală și de Est.
Concluzie
România se află într-o poziție vulnerabilă, cu inflație persistentă, deficite ridicate și riscuri de finanțare în creștere, ceea ce subliniază necesitatea unor reforme structurale urgente pentru a-și îmbunătăți competitivitatea economică.
