Viitorul Tunelului Poiana
Tunelul Poiana, cu o lungime de 1.780 de metri, va fi unul dintre cele mai lungi tuneluri de autostradă din România, construit cu tehnologie de ultimă generație, conform DRDP Craiova. Acesta va avea două galerii paralele, câte una pentru fiecare sens de circulație, precum și galerii transversale pentru evacuare în caz de urgență și intervenții.
Tehnologia de construcție
Forarea tunelului va fi realizată cu metoda TBM (Tunnel Boring Machine), un utilaj mecanizat de mare precizie, utilizat în marile proiecte de infrastructură. Utilajul TBM va avea un diametru de aproximativ 12,49 metri, suficient pentru a crea o galerie rutieră de mare capacitate. Capul de tăiere va excava roca continuu, iar materialul rezultat va fi evacuat prin benzi transportoare, direct din interiorul tunelului.
Procesul de construcție
Toate segmentele necesare pentru realizarea galeriilor sunt executate „in situ” și montate automat pe măsură ce utilajul înaintează. Aceste segmente vor forma căptușeala finală a tunelului sub formă de inele circulare.
Transportul echipamentelor
Componentele utilajului TBM au ajuns deja în România, iar transportul lor către punctul de lansare va începe în această primăvară, implicând aproximativ 100 de transporturi agabaritice desfășurate etapizat, respectând normele de siguranță rutieră.
Sisteme de siguranță
Tunelul Poiana va fi dotat cu sisteme de siguranță de ultimă generație, conforme cu cele mai recente cerințe europene, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție și confort pentru toți participanții la trafic.
Importanța Tunelului Poiana
Tunelul face parte din Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni, construit de WeBuild, și împreună cu Secțiunea 2 (Boița – Cornetu) va forma tronsonul montan al A1, prima autostradă care va străpunge Carpații. Odată cu deschiderea circulației pe aceste sectoare, România va beneficia de un coridor continuu de mare viteză de la Portul Constanța până la Nădlac, asigurând o circulație neîntreruptă pe o distanță de peste 850 km.
Concluzie
Tunelul Poiana reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii rutiere din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității și la facilitarea transportului pe distanțe mari.
