Investiții străine în România prin vize de lungă ședere
România a reușit să atragă, în perioada 2024-2025, doar patru investitori din afara Uniunii Europene prin intermediul vizei de lungă ședere, conform declarațiilor senatorului PNL Glad Varga. Acesta a menționat că oferta actuală este considerată „un pic dificilă”, deoarece investitorii sunt obligați să reînnoiască viza la fiecare trei luni.
Condiții pentru obținerea vizei
În această perioadă, România a acordat doar patru avize pentru viza de lungă ședere necesară activităților comerciale, dintr-un total de cinci solicitări depuse. Printre solicitanți se numără cetățeni din Turcia, Israel și Georgia. Condițiile impuse includ o investiție minimă de 100.000 de euro pentru societăți cu răspundere limitată și 150.000 de euro pentru societăți pe acțiuni, precum și crearea a 10-15 locuri de muncă în termen de 12 luni.
Propuneri legislative pentru simplificarea procesului
În 2025, mai mulți parlamentari au inițiat un proiect de lege menționat pentru a atrage un număr mai mare de investitori prin simplificarea procedurilor. Aceste propuneri includeau posibilitatea obținerii dreptului de ședere temporară pentru o perioadă de 5 ani, integrarea membrilor de familie în același permis de ședere, accesul la rezidență permanentă după 5 ani și posibilitatea obținerii cetățeniei române prin diverse tipuri de investiții, fiecare având un cuantum minim de 400.000 de euro. Proiectul a fost, însă, retras din cauza obținerii de avize negative.
Compararea cu alte țări europene
În comparație, alte țări europene au implementat programe mai atractive de tip Golden Visa. Grecia, de exemplu, cere o investiție imobiliară între 250.000 și 800.000 de euro pentru obținerea dreptului de rezidență, iar cetățenia poate fi solicitată după șapte ani. Portugalia permite obținerea cetățeniei după cinci ani, fără cerința de a locui efectiv în țară decât o săptămână pe an. Ungaria a reintrodus programul de Golden Visa în 2024, cu permise valabile timp de 10 ani, iar Italia oferă opțiuni de investiții în startup-uri sau companii cu răspundere limitată, fără a include achiziții imobiliare.
Concluzie
Numărul scăzut de investitori atrași în România prin vizele de lungă ședere sugerează necesitatea unor reforme legislative și administrative pentru a face țara mai competitivă pe piața internațională a investițiilor.
