Presiuni asupra datoriilor publice
Economistul Ionuț Dumitru a subliniat că, în ciuda reducerii deficitului bugetar la 7,7% din PIB anul trecut, presiunea pe datoria publică a României rămâne ridicată, iar spațiul fiscal este practic inexistent. Veniturile din taxe se ridică la doar 28% din PIB, iar cheltuielile obligatorii consumă aproape total bugetul, făcând astfel bugetul vulnerabil.
Taxele locale și voința politică
Declarațiile lui Dumitru vin în contextul cererii UDMR de a permite autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o revenire asupra acestor majorări ar reprezenta nu o slăbiciune, ci o dovadă de maturitate. Presiunea financiară asupra cetățenilor este considerabilă, iar inflația de aproape 10% anul trecut a amplificat nemulțumirile legate de taxele crescute.
Deciziile politice și impactul asupra bugetului
Dumitru a menționat că majorările de taxe locale au fost votate de toate partidele din coaliție, iar o eventuală reducere ar fi o decizie politică. El a explicat că impozitele locale pe proprietate au crescut prea puțin în ultimul deceniu, iar actualele majorări par exagerate în contextul angajamentelor asumate prin PNRR.
Dependența autorităților locale de bugetul de stat
Economistul a evidențiat că autoritățile locale sunt foarte dependente de transferurile de la bugetul de stat pentru a-și acoperi cheltuielile curente, ceea ce le face vulnerabile financiar. Această dependență complică situația bugetară, mai ales în contextul datoriilor publice.
Situația datoriilor publice
Dumitru a explicat că România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru dobânzi, iar realitatea este chiar mai gravă. Aproximativ 30% din cheltuieli sunt finanțate din taxele și impozitele încasate. Fără fondurile europene, deficitul ar fi și mai mare.
Cheltuieli sociale și presiuni bugetare
Consilierul premierului a arătat că România încasează din taxe și impozite doar 28% din PIB, ceea ce este cea mai mică pondere din Europa. Din acești bani, cheltuielile cu salariile în sectorul public și asistența socială acoperă aproape 90% din veniturile încasate. Așadar, orice creștere a cheltuielilor sociale sau a dobânzilor va exercita presiuni suplimentare asupra bugetului.
Concluzie
Reducerea deficitului bugetar și gestionarea datoriilor publice sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a României, în contextul în care presiunile externe și interne asupra bugetului continuă să crească.
