Impactul PNRR asupra creșterii economice a României
Conform unui studiu al Băncii Naționale a României, creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Între 2022 și 2024, PNRR a contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB-ului. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și o absorbție scăzută a fondurilor pun în pericol aceste beneficii. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloanele asumate, având atrase mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel pierderea unei părți importante din bani înainte de încheierea programului, prevăzută pentru 30 august 2026.
Estimările privind impactul PNRR
Studiul a realizat un scenariu contrafactual pentru a evalua evoluția economiei României în absența PNRR, concluzionând că contribuția cumulată a acestuia la PIB a depășit 1 punct procentual. Utilizând un model panel pe 11 economii din Europa Centrală și de Est, s-a constatat că o majorare cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase într-un an este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an. Pe termen mediu, impactul cumulat poate ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un vârf la aproximativ trei ani după cheltuirea fondurilor.
Factori care influențează eficiența fondurilor europene
Studiul subliniază că efectul fondurilor europene depinde semnificativ de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, impactul asupra creșterii economice este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce un control ridicat al corupției poate duce la un efect de 0,64 puncte procentuale.
Absorbția fondurilor PNRR în România
România se numără printre statele din Uniunea Europeană cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, însă ritmul de absorbție este printre cele mai slabe. Până în noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, România a îndeplinit doar 27%. La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflația ridicată și problemele din lanțurile globale de aprovizionare.
Provocările după 2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026. Dacă România ar reuși să absoarbă integral fondurile rămase, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual, dar această estimare depinde de ritmul de implementare. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea duce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul. România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și septembrie 2025, generând intrări nete de 65 de miliarde de euro, dar finalizarea PNRR ar putea provoca un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice.
Posibile soluții pentru atenuarea șocului investițional
Studiul sugerează că șocul ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și prin noul program european SAFE, destinat securității, prin care România ar putea accesa împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB. Spre deosebire de PNRR, SAFE se bazează exclusiv pe împrumuturi, ceea ce ar putea pune presiune pe deficitul bugetar și datoria publică.
În concluzie, impactul PNRR este esențial pentru creșterea economică a României, dar provocările legate de absorbție și implementare riscă să afecteze dezvoltarea pe termen lung a economiei.
