Declinul indicelui PMI în industria românească
Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România a rămas sub pragul neutru pentru a 19-a lună consecutiv, semnalizând o accelerare a declinului condițiilor din industrie. Cu excepția producției, care a arătat o îmbunătățire relativă, celelalte componente au avut o contribuție negativă în această lună.
Cererea externă și contextul economic
Cererea externă joacă un rol crucial în creșterea sectorului manufacturier intern. Datele preliminare pentru indicele PMI al sectorului manufacturier din Germania au arătat o ușoară creștere în ianuarie, atingând 48,7, un maxim de trei luni. Aproximativ 20% din exporturile României sunt destinate Germaniei.
Producția industrială din România a înregistrat, în 2023, probabil al treilea an consecutiv de contracție, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Media mobilă pe 12 luni indică o scădere de -0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar producția industrială a scăzut cu -0,9% în aceeași comparație. Așteptările pentru 2024 sugerează o posibilă îmbunătățire a ritmului de creștere datorită investițiilor UE în infrastructură și securitate.
Problemele cererii și scăderea comenzilor
Indicele de producție a arătat o încetinire a ritmului de scădere, cea mai ușoară din ultimele patru luni. Totuși, noile comenzi au înregistrat un ritm accelerat de scădere, cauzat de constrângerile bugetare ale clienților și de prețurile mai mari. Comenzile la export au urmat un model similar, indicând un mediu extern nefavorabil. Concurența puternică și cererea redusă au influențat această evoluție. Indicele așteptărilor privind activitatea viitoare a scăzut, atingând un nou minim, deși a rămas peste 50.
42% dintre companiile chestionate se așteaptă la o producție mai mare în anul următor, dar cererea scăzută continuă să fie o problemă majoră pentru sectorul manufacturier intern.
Ocuparea forței de muncă și problemele de producție
Ocuparea forței de muncă a scăzut, fiind semnalate principalele probleme de insuficiență a forței de muncă și dificultățile în găsirea de lucrători calificați. Volumul de lucru restant a continuat să scadă, ceea ce reflectă cererea slabă. Scăderea stocurilor de produse finite este probabil rezultatul reducerii volumului de muncă, nu al creșterii vânzărilor.
Tendințele privind cantitățile achiziționate și stocurile reflectă aceeași situație de cerere slabă. Termenele de livrare ale furnizorilor s-au prelungit din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a disponibilității limitate.
Creșterea prețurilor și impactul fiscal
Creșterea prețurilor de intrare și de ieșire s-a accelerat, fiind așteptată ca un efect temporar al majorării accizelor. Există, totuși, rapoarte despre creșterea costurilor materiilor prime, care ar putea deveni o problemă persistentă. O parte din creșterea prețurilor de intrare a fost transferată clienților.
Concluzie
Declinul continuu al indicelui PMI în industria românească și scăderea comenzilor noi sugerează o perioadă economică dificilă, dar așteptările pentru o redresare în anii următori oferă o speranță pentru viitorul sectorului manufacturier.
