Planul de finanțare pentru programul nuclear național
România a elaborat un plan de finanțare în trei etape pentru programul său nuclear. În prima etapă, se află un pachet de ajutoare de stat notificat pentru modernizarea unității 1 de la Cernavodă. Urmează un pachet pentru unitățile 3 și 4, iar un model pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești este în analiză. Aceste clarificări au fost prezentate într-o dezbatere organizată de Energy Policy Group (EPG) și Clean Air Task Force (CATF), înaintea aprobării preconizate a Deciziei finale de investiție (FID) pentru proiectul SMR din România.
Revitalizarea Unității 1 de la Cernavodă
Reabilitarea unității 1 de la Cernavodă este cel mai avansat proiect din punct de vedere financiar și tehnic. România își propune să obțină 600 de milioane de euro din Fondul de modernizare al UE, combinând această sumă cu o schemă de contracte pentru diferență (CfD), care ar stabiliza veniturile și ar face investiția mai atractivă pentru bănci. Deși energia nucleară nu este prioritară în cadrul UE la fel ca energiile regenerabile, România argumentează că reabilitarea este o investiție în modernizare. Guvernul a notificat schema de ajutor de stat pentru Unitatea 1 în decembrie 2025, iar aprobarea acesteia ar putea dura aproximativ un an, dar România speră să accelereze procesul.
Proiectele unităților 3 și 4 de la Cernavodă
Proiectul unităților 3 și 4 este considerat „simplu” din punct de vedere tehnic, iar România intenționează să notifice Comisia Europeană în luna februarie. Provocarea principală rămâne asigurarea structurii finale și a modelului de finanțare, având în vedere că mecanismul bugetar multianual al UE ar putea întârzie. România va trebui să identifice surse alternative de cofinanțare, învățând din experiențele altor proiecte nucleare din UE, cum ar fi cele din Polonia și Republica Cehă.
Proiectele SMR de la Doicești
Proiectul SMR de la Doicești se confruntă cu provocări tipice pentru proiectele inovatoare, având costuri mai mari pe MWh și fără economii de scară inițiale. O posibilă soluție ar putea fi atragerea de cumpărători strategici prin contracte bilaterale PPA, care să asigure stabilitatea veniturilor. Discuțiile cu potențiali investitori din centre de date sunt în curs de desfășurare.
Probleme de abordat
Evenimentul organizat de EPG și CATF a evidențiat mai multe preocupări legate de viabilitatea financiară și acceptarea publicului. Participanții au subliniat că o schemă CfD fără grant ar fi greu de acceptat politic. Timpul este un factor critic, iar personalizarea schemei CfD pentru domeniul nuclear ar putea necesita consultări ample. De asemenea, sprijinul populației pentru energia nucleară în România a scăzut, iar mecanismele de sprijin pe termen lung ar putea deveni sensibile din punct de vedere politic, mai ales dacă sunt percepute ca un motiv de creștere a facturilor.
În concluzie, revitalizarea unității 1 de la Cernavodă și implementarea proiectelor nucleare în România depind de obținerea de finanțare adecvată și de acceptarea publicului, fiind esențiale pentru asigurarea unei surse de energie curată și pentru atingerea obiectivelor climatice ale țării.
