Strategiile lui Putin în Arctică
În noiembrie 2025, președintele rus Vladimir Putin a prezidat ceremonia de punere a chilei pentru nava Stalingrad în Sankt Petersburg, marcând începutul construcției celui mai nou spărgător de gheață cu propulsie nucleară al Rusiei. La o săptămână după acest eveniment, președintele american Donald Trump a anunțat construirea a 11 noi spărgătoare de gheață pentru Statele Unite, subliniind discrepanța dintre flotele celor două națiuni: „Noi avem unul, Rusia are 48. Este ridicol”, a declarat Trump, conform The Christian Science Monitor.
Interesul Rusiei pentru Arctică
Rusia deține cel mai mare teritoriu din cele opt națiuni arctice, cu peste cinci milioane de kilometri pătrați în Arctica. Aceasta este lider în infrastructură, populație, dezvoltare economică și prezență militară în regiune. Planurile pe termen lung ale Rusiei vizează transformarea Arcticii într-o frontieră pentru comerț și extracția resurselor, în timp ce se consolidează forțele militare. Tensiunile geopolitice au crescut odată cu încălzirea globală, care permite accesul la resurse submarine și rute de transport.
Analiștii notează că noua Strategie de Securitate Națională a lui Trump prioritizează Arctica, în special prin Canada și Groenlanda. Rușii observă o creștere a exercițiilor militare NATO și a zborurilor de recunoaștere în regiune, în timp ce Rusia redeschide baze sovietice și își îmbunătățește capacitățile militare.
Cooperarea economică și geopolitică
Unii experți sugerează că o pace mediată de SUA în Ucraina ar putea facilita cooperarea economică cu Rusia, în special în domeniul resurselor din Arctică. Pavel Deviatkin, expert arctic, afirmă că Rusia își ajustează parteneriatele, îmbinând capitalul chinez cu dorința de cooperare cu SUA. Pe Ruta Maritimă Nordică (NSR), un pasaj de 5.600 de kilometri, Rusia plănuiește să construiască 14 spărgătoare de gheață până în 2030 pentru a susține comerțul.
În prezent, pe NSR au trecut aproape 40 de milioane de tone de marfă, o cantitate mică comparativ cu Canalul Suez, dar se așteaptă o creștere semnificativă. Proiectele de dezvoltare în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt în curs, incluzând modernizarea porturilor și a infrastructurii logistice.
Impactul asupra populației locale
Stimulentele pentru migrarea în Arctică includ terenuri gratuite și ipoteci subvenționate. Rusia a îmbunătățit viața locuitorilor din Arctică, oferind acces la internet de bandă largă și sprijin pentru activitățile economice tradiționale ale popoarelor indigene. Zona arctică rusă contribuie cu 6,2% din PIB-ul Rusiei și 10% din exporturi.
Parteneriate internaționale
În relația cu India, Putin a oferit acces privilegiat în Arctică, inclusiv construcția de nave și acces la instalațiile militare ruse. Parteneriatul cu China este avansat, cu implicarea acesteia în modernizarea infrastructurii și dezvoltarea NSR. Kirill Babaev, expert în relațiile Rusia-China, afirmă că comerțul bilateral se extinde pe mările arctice, iar Rusia caută parteneri pentru a valorifica potențialul Arcticii.
Amenințările geopolitice
Cu toate acestea, războiul din Ucraina creează obstacole pentru planurile Rusiei în Arctică, afectând accesul la tehnologie modernă și capital străin. Creșterea prezenței NATO în regiune, în urma aderării Finlandei și Suediei, sporește nevoia Rusiei de a-și consolida capacitățile de apărare. Deși Arctica are potențialul de a deveni un motor de dezvoltare globală, tensiunile geopolitice actuale riscă să transforme regiunea într-un nou teatru de confruntare militară.
Concluzie: Viitorul Arcticii rămâne incert, iar rezultatul conflictului din Ucraina va influența semnificativ evoluțiile economice și geopolitice din regiune.
