Provocările economice ale României în 2026
Se preconizează un an dificil în 2026 pentru România, cu salarii în scădere, costuri în creștere și un număr tot mai mare de șomeri, conform unui studiu realizat de BNS. Analiza, efectuată de Radu Soviani și Laura Obreja Brașoveanu, evaluează impactul măsurilor economice aplicate în 2024 și 2025 asupra economiei și pieței muncii din România.
Dezvoltarea pieței muncii
Autorii studiului subliniază că ajustarea dezechilibrului bugetar ar trebui să se axeze pe reducerea cheltuielilor, excluzând salariile, care sunt esențiale pentru creșterea economică prin consum. Politicile actuale pe piața muncii sunt considerate critice, iar ajustările din 2025 au dus la mari dezechilibre, ce se vor amplifica în 2026.
În 2025, piața forței de muncă a fost afectată, înregistrându-se o scădere reală a masei salariale și cel mai mare număr de șomeri din ultimii opt ani, ajungându-se la peste 500.000 de șomeri. În același timp, fondul lunar de salarii a crescut nominal cu doar 0,7%, în timp ce inflația a fost de 8,1%, ceea ce a dus la o scădere reală a fondului de salarii.
Impactul politicilor fiscale
Politicile fiscale, care au dus la o majorare a impozitelor fără o reducere semnificativă a cheltuielilor publice, au generat efecte negative în economie. La sfârșitul anului 2025, cheltuielile pentru dobânzile datoriilor publice au fost aproape egale cu încasările din impozitele pe salarii, ceea ce afectează capacitatea statului de a oferi servicii esențiale.
Reducerea numărului de angajatori și a posturilor ocupate în sectorul public a fost semnificativă, iar măsurile de austeritate au condus la o deteriorare a situației pieței muncii, cu o rată a șomajului de 6,1%, cea mai mare din ultimii opt ani.
Propuneri de reformă
BNS propune respectarea legislației europene privind salariul minim și măsuri active pentru remedierea dezechilibrelor bugetare. Se estimează că majorarea salariului minim brut garantat, de la 4.050 lei la 4.350 lei, ar beneficia 1.825.249 de angajați. De asemenea, BNS sugerează raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, propunând o reducere de 20% a acestora în 2026.
Concluzie
Studiul subliniază riscurile și provocările economice cu care se va confrunta România în 2026, având în vedere scăderea masei salariale, creșterea șomajului și impactul negativ al politicilor fiscale în absența unor reforme structurale adecvate.
