Introducere
Anul 2026 se preconizează a fi un moment de referință pentru infrastructura rutieră din România, marcând finalizarea primului tunel autentic de autostradă. Organizația non-guvernamentală ASCORO a prezentat prognozele privind finalizarea mai multor tuneluri de autostradă, care sunt deja în lucru.
Proiecte de tuneluri în derulare
Începând cu anul 2025, România a început lucrările concomitente la mai multe tuneluri de autostradă, printre care:
- Tunelul Momaia: Situat între Curtea de Argeș și Tigveni pe lotul 4 Sibiu – Pitești, are o lungime de 1,3 km, cu structura și calea de rulare finalizate. Progresul este de 90%, iar data estimată pentru darea în trafic este august 2026.
- Tunelurile „pentru urși”: Dintre Deva și Lugoj, cu lungimi de 0,4 km și 1,8 km. Progresul este de 50%, iar darea în trafic este estimată pentru finalul anului 2026 sau, cel târziu, în 2027.
- Tunelul Robești: Are o lungime de 900 m pe lotul 2 Sibiu – Pitești, aflându-se în faza excavațiilor. Un al doilea tunel, Boița 1, a fost autorizat recent, iar celelalte tuneluri de pe acest lot așteaptă acordul de mediu, estimat pentru trimestrul II 2026. Finalizarea celor 7 tuneluri de pe acest lot este estimată între 2030 și 2031, cel mai lung având 1,6 km.
- Tunelul Poiana: De 1,7 km, pe lotul 3 Sibiu – Pitești, se va executa cu tehnologia TBM. Piesele pentru excavator sunt în curs de livrare din Italia, iar darea în trafic este estimată în 2028–2029.
- Tunelul Meseș: Cu o lungime de 2,9 km pe A3, lângă Zalău, este cel mai lung contractat până acum în România. Forajele geotehnice sunt în lucru, iar darea în trafic se preconizează pentru anul 2032.
Provocări și constrângeri
Proiectele de tuneluri sunt influențate de constrângeri tehnice specifice, iar ritmul de execuție depinde de numărul accesurilor disponibile pentru aprovizionarea cu materiale. Până la străpungere, există un singur acces, iar ulterior se pot folosi două. Aceasta limitează posibilitatea de a accelera lucrările prin suplimentarea utilajelor sau a forței de muncă. Un aspect pozitiv constă în realizarea unui acces suplimentar, cum ar fi în cazul tunelurilor „pentru urși”, unde se lucrează pe aproximativ 10 fronturi de lucru.
De asemenea, trebuie menționat că realizarea tunelurilor ridică temeri legate de siguranță, care trebuie gestionate rațional. Este preferabil să se construiască mai multe tuneluri scurte în locul unuia singur de mari dimensiuni, deoarece orice tunel cu o lungime mai mare de 1 km necesită minimum 4–5 ani pentru realizare, incluzând studiile geotehnice și proiectarea.
Concluzie
În concluzie, dezvoltarea tunelurilor de autostradă în România este un proces complex, dar esențial pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Finalizarea acestor proiecte va avea un impact semnificativ asupra mobilității și siguranței rutiere, contribuind la dezvoltarea economică a regiunilor afectate.
