Provocările anului 2026: recesiune la orizont?
Din perspectiva creșterii economice, se observă o temperare a acesteia în România, fără a se contura o recesiune. Creșterea economică din T3 2025 a fost de 2,0% comparativ cu anul precedent, iar investițiile rămân principala sursă de presiune în structura actuală a creșterii, cu formarea brută de capital în termeni reali fiind în continuare negativă. România intră în 2026 cu o necesitate clară de reechilibrare a motoarelor de creștere, prin susținerea consumului și relansarea investițiilor, inclusiv prin programele de finanțare ale Uniunii Europene.
Deficitul bugetar și inflația
Problema principală pentru piețe rămâne consolidarea bugetară, cu un deficit bugetar estimat la -8,0% din PIB în 2025, reducându-se la circa -6,5% în 2026. Există riscuri semnificative legate de costurile mai ridicate ale serviciului datoriei și incertitudinile privind ratingul de țară. Inflația prețurilor de consum a fost de 9,8% comparativ cu anul precedent, iar inflația HICP a fost de 8,4%. Scenariul de bază al companiei de investiții preconizează o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6% în 2026.
Poziția externă și cursul leu/euro
Poziția externă și structura finanțării sunt elemente esențiale, cu cursul leu/euro intrând într-un nou interval, depășind pragul de 5,00 lei. Chiar și după ameliorarea contextului politic, cursul nu a reușit să revină sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale spațiu de manevră. Se estimează o apreciere a cursului leu/euro, cu un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026 și un deficit bugetar de 6,5% din PIB. Se preconizează o presiune ușor mai ridicată asupra inflației importate.
Finanțarea și obligațiile de stat
Ministerul Finanțelor va avea nevoie de o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026, comparativ cu 260 de miliarde de lei în 2025. România va trebui să refinanțeze titluri de stat în euro în valoare de 3,25 miliarde de euro, cu scadențe în februarie, septembrie și decembrie. Se anticipă o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor străini la rating. Ministerul Finanțelor va accesa piețele internaționale de trei ori, atrăgând între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, lăsând aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă.
Perspectivele pentru 2026
Dacă execuția bugetară rămâne consecventă, încrederea ar putea să se îmbunătățească până la finalul anului 2026. Această combinație dintre sensibilitatea ridicată și potențialul de apreciere derivat din credibilitate ar putea influența semnificativ evoluția pieței din România în 2026.
În concluzie, provocările economice din 2026, inclusiv deficitul bugetar și inflația, vor necesita măsuri de ajustare pentru a asigura o creștere sustenabilă și stabilitate pe piețele financiare.
