Deficit de TVA în România în 2023
Potrivit raportului Comisiei Europene (CE) pentru perioada 2019-2024, România se confruntă cu un deficit de 30% la încasările din TVA în anul 2023, similar cu cel înregistrat în 2019. Acest deficit înseamnă miliarde de lei necolectați, reprezentând 30% din TVA care ar fi trebuit să fie colectată conform consumului real din economie.
Perspectiva pentru 2024
Raportul CE preconizează o mică îmbunătățire pentru anul 2024, estimând o scădere a deficitului de TVA la 29,5%, cu 0,5% mai puțin față de anul precedent. Deși acest procent rămâne ridicat în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA, evitând creșteri semnificative ale gap-ului de încasare, contrar tendințelor observate în alte țări din regiune, cum ar fi Polonia, Ungaria sau Estonia.
Impactul inflației și măsurile de reformă
În 2023, România a fost afectată de inflație ridicată și creșteri de prețuri la energie electrică, ceea ce a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluții au influențat consumul și comportamentul economic, afectând implicit colectarea TVA. Ministerul Finanțelor subliniază că, deși alte state din regiune au înregistrat creșteri ale deficitului de colectare din cauza inflației, România a reușit să stabilizeze indicatorii și să continue reformele fiscale.
Estimările ANAF pentru 2025
Datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată că, în primele 10 luni din 2025, încasările din TVA au totalizat 94,31 miliarde lei, cu 9,20 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă din 2024. TVA restituită în 2025 a fost de 27,18 miliarde lei, în creștere cu 1,96 miliarde lei comparativ cu 2024. În perioada iulie-octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost de 42,85 miliarde lei, cu 6,55 miliarde lei mai mult față de 2024.
Digitalizarea și reducerea gap-ului de TVA
Aceste rezultate se leagă de accelerarea digitalizării și de îmbunătățirea relației dintre contribuabili și stat. Instrumentele precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat monitorizarea tranzacțiilor, reducând posibilitatea de evaziune. Creșterea plăților digitale cu aproape 15% a contribuit la transparența circuitelor financiare. Digitalizarea sporește trasabilitatea fluxurilor comerciale și limitează practicile de fraudă, facilitând corelarea datelor între furnizori și beneficiari.
Concluzie
România, prin digitalizare și reforme fiscale, demonstrează angajamentul său de a reduce deficitul de colectare a TVA și de a răspunde provocărilor economice actuale, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra stabilității financiare și dezvoltării economice viitoare.
