Stocurile de gaze naturale în Uniunea Europeană
Stocurile de gaze naturale din Uniunea Europeană sunt semnificativ reduse față de anul trecut, cu un total de 892,39 TWh (terawatt-oră) și un grad de umplere de 78,14% la 24 noiembrie 2025. Comparativ, în aceeași dată a anului trecut, stocurile se ridicau la 1.006,58 TWh, având un grad de umplere de 87,70%. Această scădere de peste 114 TWh evidențiază o diminuare considerabilă a volumelor de gaze disponibile înainte de sezonul rece.
Impactul asupra principalelor state europene
Germania, în calitate de cel mai mare operator de depozite de gaze din UE, a înregistrat o scădere semnificativă, cu stocuri de 175,75 TWh în noiembrie 2025, în scădere de la 232,56 TWh în aceeași perioadă din 2024. Gradul de umplere a scăzut de la peste 92% la sub 70%. Alte state europene, precum Olanda, Ungaria, Austria și Spania, au raportat, de asemenea, scăderi importante în stocuri, cu un grad de umplere diminuat cu peste 10 puncte procentuale, ceea ce le face mai vulnerabile în fața unui sezon de iarnă dificil.
Stocurile de gaze ale României
În contrast, România a reușit să își îmbunătățească stocurile de gaze, care au crescut de la 30,27 TWh în 2024 la 31,56 TWh în 2025. Gradul de umplere al depozitelor a crescut de la 89,39% la 93,21%, plasând România peste media europeană și oferind un nivel suplimentar de siguranță în fața posibilelor tensiuni pe piața energetică în lunile de iarnă.
Consecințele scăderii stocurilor de gaze
Depozitele subterane de gaze sunt esențiale pentru securitatea energetică a Europei în sezonul rece. Scăderea gradului mediu de umplere cu aproape 10 puncte procentuale față de anul trecut ar putea exercita presiuni asupra pieței gazelor, în special în condiții de frig extrem sau probleme de aprovizionare. Aceasta poate conduce la creșteri de prețuri și la o volatilitate mai mare pe piețele energetice în perioada următoare.
Concluzie
Scăderea stocurilor de gaze naturale în Uniunea Europeană, în contrast cu creșterea din România, sugerează posibile provocări pentru securitatea energetică în sezonul de iarnă, cu riscuri potențiale de volatilitate pe piețele energetice și creșteri de prețuri.
