Deținuții din România contribuie la economie
În România, tot mai mulți deținuți desfășoară activități lucrative. Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în luna octombrie 2025, 7.311 persoane private de libertate au muncit în cadrul unor activități organizate atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea serviciilor prestate de aceștia a atins 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când sumele înregistrate erau de 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor și parteneriatele cu penitenciarele
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în expansiune. În perioada septembrie-noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, alături de reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și ai autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă și contribuie la reintegrarea socială a deținuților, precum și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
Cum pot munci deținuții
Activitatea lucrativă a deținuților este reglementată de Legea nr. 254/2013. Aceasta permite penitenciarelor să încheie contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice. Munca poate fi desfășurată în diferite forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități gospodărești, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege. Participarea la aceste activități este rezervată deținuților clasificați în regim deschis, care nu au avut abateri de la executarea pedepsei, mențin legături cu familia și nu sunt cercetați pentru alte infracțiuni.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile din munca prestată de deținuți nu sunt încasate integral de aceștia. Administrația penitenciarului colectează sumele și le împărțește conform legii: 40% din venit revine deținutului, din care acesta poate folosi 90% pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la momentul punerii în libertate. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului, fiind contabilizat ca venituri proprii utilizate conform legislației financiare.
Concluzie
Activitățile lucrative desfășurate de deținuți nu doar că contribuie la economia națională, ci facilitează și reintegrarea socială a acestora, având un impact semnificativ asupra pieței muncii și asupra gestionării resurselor umane în România.
