Impozit Progresiv și Măsuri Financiare Inedite Suggerate de FMI
Consilierul premierului Ilie Bolojan, Ionuț Dumitru, a declarat că România se confruntă cu o factură de salarii în sectorul public care depășește media Uniunii Europene. În 2024, această factură va reprezenta peste 11% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 10,3% din PIB. În același timp, resursele din taxele și impozitele colectate de România sunt doar de 28% din PIB, față de 40% cât este media europeană.
Cheltuieli Sociale și Impactul Asupra Bugetului
Dumitru a subliniat că aceste cheltuieli sociale, incluzând salariile, pensiile și asistența socială, consumă cea mai mare parte a bugetului național, aproximativ 90% din taxele și impozitele colectate fiind direcționate către aceste cheltuieli. De asemenea, încasările din impozitul pe proprietate sunt reduse, România colectând doar 0,5% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 1,8% din PIB.
Nevoia de Consolidare Fiscală
FMI a avertizat că România va avea nevoie de măsuri de consolidare fiscală începând din 2027, pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB până în 2030. Dumitru a menționat că este esențial să existe o dinamică mai lentă a creșterii salariilor și pensiilor pentru a diminua procentul acestora din PIB, având în vedere că România se află semnificativ peste media europeană.
Impozitarea Progresivă ca Soluție
FMI a propus măsuri de reformă fiscală, inclusiv impozitarea progresivă. Dumitru a subliniat că discuțiile despre impozitarea progresivă sunt premature, având în vedere că România nu dispune nici măcar de un sistem de impozitare unică. Potrivit acestuia, inegalitatea veniturilor nu provine din salarii, ci din alte forme de venit, unde impozitarea este regresivă.
Concluzie
Propunerile FMI și observațiile lui Ionuț Dumitru subliniază provocările financiare cu care se confruntă România, evidențiind necesitatea unor reforme fiscale și a unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor sociale, pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
