Evoluția PIB-ului României până în 2027
Comisia Europeană estimează că PIB-ul României va crește cu 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027. Această evoluție modestă se datorează consolidării fiscale necesare, care afectează consumul privat și public, alimentat de creșterea inflației. Totuși, economia va continua să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor din fonduri europene și îmbunătățirii exporturilor nete.
Perspectivele pentru 2026
În 2026, măsurile de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public și creșterea impozitelor, vor duce la o ușoară scădere a consumului privat. Consumul public va fi, de asemenea, în scădere. Totuși, formarea brută de capital fix va accelera, datorită îmbunătățirii încrederii companiilor și finalizării investițiilor din fonduri europene. PIB-ul României va crește cu 1,1% în acel an.
Inflația și deficitele
Inflația este estimată să scadă la 5,8% în 2024, dar va crește din nou la 8,6% în septembrie 2025, după eliminarea plafonării prețurilor la electricitate. Se estimează că inflația va ajunge la 6,7% în 2025 și va scădea sub 6% în 2026. Deficitul guvernamental, prognozat la 9,3% din PIB în 2024, va scădea la 8,4% în 2025 și la 6,2% în 2026, datorită pachetelor de ajustări fiscale.
Proiecțiile pentru 2027
Se preconizează că în 2027 inflația va scădea, iar politica monetară se va relaxa, sprijinind astfel redresarea consumului și a investițiilor private. PIB-ul României ar putea crește cu 2,1%, iar deficitul de cont curent se va reduce treptat, ajungând la 6% din PIB. Totuși, riscurile de revizuire negativă a acestor prognoze rămân, în special în contextul incertitudinilor comerciale internaționale și al implementării investițiilor din Fondul de Redresare și Reziliență.
Forța de muncă și salariile
În 2025, rata angajării va scădea ușor, ceea ce va duce la o creștere a ratei șomajului, estimată să depășească 6%, apoi să scadă la 5,6% în 2026 și 2027. Salariile nominale vor crește mai lent din cauza înghețării salariilor în sectorul public și a moderării acestora în sectorul privat, sprijinind astfel competitivitatea externă.
Concluzie
Previziunile economice ale Comisiei Europene reflectă o perioadă de ajustare fiscală și o redresare graduală a economiei românești, cu implicații asupra consumului, investițiilor și pieței muncii. Stabilitatea macroeconomică depinde de implementarea eficientă a reformelor și de gestionarea riscurilor externe.
