Importurile de energie în creștere, producția în scădere
În perioada ianuarie – septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, consumul intern net al României a scăzut cu 1%, iar producția netă de energie a înregistrat o scădere de 7%, conform datelor Transelectrica.
Deficitul energetic crescut
Dezechilibrul între importul și exportul de energie electrică a crescut semnificativ. Dacă în primele nouă luni din 2024 deficitul a fost de 1,3 TWh, în 2025 acesta a ajuns la 3,5 TWh, ceea ce reprezintă o creștere de 2,7 ori. Importurile s-au ridicat la 8,4 TWh, în timp ce exporturile au fost de doar 4,9 TWh.
Ponderea importurilor în consumul intern
Importurile de energie electrică au ajuns să reprezinte peste 21% din consumul intern net, ceea ce înseamnă că 1 din 5 MWh consumați în România în 2025 provine din surse externe.
Scăderea producției de energie
Producția de energie electrică a scăzut în majoritatea segmentelor de generare. Producția din surse termice a scăzut cu 5%, iar din surse hidro cu 23%. În contrast, sursele regenerabile și nucleare au înregistrat o creștere de 1%.
Producția din hidrocentrale a fost de doar 8,7 TWh, iar centralele termice (gaze și cărbune) au devenit principala sursă de energie, cu 11,2 TWh, urmate de centralele nucleare (7,4 TWh) și sursele regenerabile (6,8 TWh).
Mixul de producție energetică
În perioada analizată, mixul de producție netă a fost compus în proporție de 32% din surse termice, 25% din surse hidro, 21% din surse nucleare și 19% din surse regenerabile. Producția din baterii a ajuns la 122,74 GWh, iar prosumatorii au generat 1.138 GWh.
Concluzie
Scăderea producției de energie internă, combinată cu creșterea importurilor, subliniază o dependență din ce în ce mai mare a României de sursele externe pentru satisfacerea consumului energetic, ceea ce poate avea implicații semnificative pentru securitatea energetică a țării.
