Blocajul administrativ al Pieței Unice Europene
Stagnarea administrativă a Pieței Unice Europene este identificată ca o cauză a scăderii competitivității blocului comunitar pe scena globală. Deși piața unică ar trebui să asigure libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor, în practică aceasta funcționează mult sub potențialul său, fiind blocată de ambiții politice și birocrație administrativă. Un exemplu relevant este compania belgiană Umicore, care s-a confruntat cu dificultăți nu din cauza lipsei pieței, ci din cauza normelor europene complexe, determinând furnizorii să exporte deșeuri în afara Europei pentru a evita procedurile interne.
Paradoxul Pieței Unice Europene
După trei decenii de existență, piața unică continuă să sufere de probleme structurale care ar fi trebuit să fie depășite. Lansată oficial în ianuarie 1993, piața unică a avut rezultate inițiale spectaculoase, cu un comerț intern crescând de la 671 miliarde de euro în 1993 la 4.135 miliarde de euro în 2023. Totuși, succesul inițial s-a transformat în stagnare administrativă. Inițiativele precum „Points of Single Contact” și „EU Pilot” au avut efecte limitate, iar piața unică rămâne o idee frumoasă, dar imperfect aplicată.
Provocările actuale ale Uniunii Europene
Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate dură: o piață internă incomplet integrată, o infrastructură digitală fragmentată și o dependență excesivă de IMM-uri care nu reușesc să concureze la nivel global. Aproximativ 99% dintre firmele europene sunt mici sau mijlocii, iar sectorul telecomunicațiilor rămâne divizat în 27 de piețe naționale. Această fragmentare împiedică formarea unor campioni industriali europeni, în timp ce ascensiunea economică a Chinei și Indiei, precum și avansul tehnologic, pun presiuni asupra Europei.
Deficitele de conformitate și implementare
Un raport recent al think-tank-ului Bruegel confirmă că piața unică suferă de deficite cronice de conformitate și de implementare. Chiar dacă Uniunea adoptă constant noi reguli, statele membre întârzie aplicarea lor, iar numărul cazurilor de încălcare a regulilor pieței unice rămâne ridicat. Curtea Europeană de Conturi propune soluții precum monitorizare mai strictă și sancțiuni disuasive pentru statele care blochează progresul integrării.
Inițiativele Comisiei Europene
Comisia Europeană a început să reacționeze prin „Single Market Report” și „Single Market Strategy 2025”, propunând reforme menite să readucă piața unică în centrul creșterii europene. Aceste măsuri vizează eliminarea barierelor în calea circulației bunurilor și serviciilor, reducerea birocrației pentru IMM-uri și modernizarea sectorului construcțiilor.
Concluzie
Într-o lume marcată de conflicte și competiție economică, Europa nu își mai poate permite o piață unică care funcționează sub potențialul său. Este necesar ca Uniunea să depășească structura concepută în 1993, regândindu-și piața unică pentru a răspunde provocărilor actuale și a redeveni un motor de inovație și competitivitate globală.
