România își revendică Tezaurul de aur
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a reînviat discuția despre recuperarea Tezaurului României, nedeturnat de Rusia în timpul Primului Război Mondial. Păunescu a declarat într-un interviu pentru postul TVP World că, pentru România, recuperarea Tezaurului reprezintă o datorie morală. Valoarea actuală a Tezaurului este estimată la 8 miliarde de euro, iar negocierile pentru recuperare au fost ignorate de URSS și Rusia.
Context istoric
În decembrie 1916, România se afla într-o situație critică în timpul Primului Război Mondial. După intrarea în război alături de Rusia, Franța și Marea Britanie, țara a fost ocupată de trupele germane. Guvernul român, împreună cu familia regală, s-a retras către Iași, unde a decis să trimită obiectele de valoare în siguranță, semnând un acord cu Rusia țaristă. Astfel, 91,5 tone de aur și artefacte culturale au fost transportate la Moscova. Aurul nu a fost niciodată returnat, rămânând în seifurile rusești în timpul comunismului și al Războiului Rece.
O datorie morală
Păunescu a subliniat că recuperarea Tezaurului este o datorie morală atât față de strămoși, cât și față de viitorul copiilor români. De-a lungul timpului, liderii români au încercat să determine Kremlinul să restituie Tezaurul, existând declarații și inventare care confirmau apartenența acestuia la România. Cu toate acestea, după Revoluția din Octombrie 1917, regimul bolșevic a confiscat aurul, promițând restituirea acestuia „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”.
Valoarea Tezaurului și negocierile
Tezaurul este estimat în prezent la aproximativ 8 miliarde de euro. De-a lungul anilor, Rusia a găsit diverse scuze pentru a nu restitui aurul, inclusiv afirmații că acesta a fost deja returnat sau că România nu îl merită din cauza unirii cu Basarabia în 1918. În 2003, România și Rusia au semnat un tratat care a dus la formarea unei comisii pentru examinarea problemei, dar activitatea comisiei a fost întreruptă după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022.
Posibile soluții și viitorul discuțiilor
Eugen Tomac, europarlamentar conservator, a cerut în Parlamentul European restituirea Tezaurului, iar moțiunea a fost adoptată cu sprijinul tuturor partidelor. O posibilă soluție discutată este utilizarea activelor rusești înghețate ca rambursare pentru aurul pierdut. Păunescu a afirmat că BNR este „moderat optimistă” în ceea ce privește recuperarea aurului și că nu exclude nicio cale legală pentru a urmări interesele României.
Poziția Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat că urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur prin intermediul mecanismelor existente, continuând activitatea comisiei înființate în 2003. Reuniunile comisiei au fost suspendate din cauza situației politice actuale, dar România intenționează să le reia odată ce va fi posibil.
Concluzie
Recuperarea Tezaurului românesc nu este doar o chestiune financiară, ci și una de demnitate și identitate națională, reprezentând o responsabilitate morală și legală a României de a nu renunța la ceea ce îi aparține.
